Categories
ESTETICĂ SI ANTI AGING Uncategorized

Ce Este Terapia Vampir? Procedură, Avantaje, Contraindicații

Terapia vampir, sau PRP (Platelet Rich Plasma), este o procedură extrem de apreciată și frecvent aleasă din multitudinea de intervenții dermatologice și estetice deoarece are multe beneficii, se efectuează rapid și cu minim de disconfort, utilizând resursele propriului organism, adică sângele, de unde și numele de “vampir”.

În cele ce urmează îți voi povesti tot ceea ce trebuie să știi despre terapia vampir (PRP).

Cuprins articol:

  1. Ce este terapia vampir (PRP)?
  2. Ce presupune plasma bogată în trombocite?
  3. Cum se realizează procedura terapiei vampir?
  4. Pentru ce este utilizată terapia vampir (PRP)?
  5. Care sunt avantajele terapiei vampir?
  6. Care sunt contraindicațiile terapiei vampir?
  7. Întrebări frecvente despre terapia vampir
  8. Concluzie articol

Ce este terapia vampir (PRP)?

Terapia vampir, sau PRP (Platelet Rich Plasma), implică injectarea plasmei bogate în trombocite extrasă din sângele pacientului pentru a stimula regenerarea și vindecarea mai rapidă a pielii și părului.

Deși termenul “vampir”, este destul de sonor și poate părea înfricoșător, nu este nimic de speriat legat de PRP. Terapia vampir are acest nume datorită aspectului specific procedurii: utilizarea sângelui pacientului.

Denumirea evocă imaginea vampirilor, care sunt cunoscuți în mitologie pentru consumul de sânge, însă în acest context, termenul este utilizat într-un mod metaforic, cu o conotație pozitivă.

Ce presupune plasma bogată în trombocite?

În primul rând, este important să înțelegem compoziția sângelui, pentru a vedea exact ce reprezintă trombocitele. Acesta, are 2 componente principale:

  • Componenta lichidă – plasma: formată din 90% apă.
  • Componenta solidă – celulele:
    • Albe – leucocite
    • Roșii – eritrocite
    • Plachetele sangvine – trombocite

Este de menționat faptul că, deși numele este acela de “plasmă bogată în trombocite”, PRP este bogată și în alte structuri care facilitează regenerarea și vindecarea celulară.

Astfel, compoziția terapiei vampir (PRP) este următoarea:

  • Trombocite: celule sangvine care joacă un rol esențial în coagularea sângelui și în regenerarea țesuturilor.
  • Proteine plasmatice: proteine prezente în plasmă, care contribuie la procesul de vindecare și la răspunsul inflamator.
  • Factori de creștere: proteine esențiale care stimulează vindecarea și regenerarea celulară:
    • PDGF – factor de creștere derivat din trombocite
    • TGF-β – factor de creștere transformator beta
    • VEGF – factor de creștere endotelial vascular
    • EGF – factor de creștere epidermic

Cum se realizează procedura terapiei vampir?

Deși constă în mai mulți pași, terapia vampir este detsul de rapidă, cu minim de disconfort pentru pacient și maximum de beneficii. În linii mari, terapia vampir se desfășoară astfel:

  1. Recoltarea sângelui: plasma bogată în trombocite este obținută prin recoltarea sângelui venos de la pacient și centrifugarea la viteze mari ale acestuia într-un kit special.
  2. Centrifugarea sângelui: astfel, se separă cele 2 fracțiuni în funcție de densitatea lor. Plasma va râmâne deasupra și va putea fi extrasă cu ușurință pentru a fi injectată mai apoi în zona ce necesită tratament. Avantajul este obținerea unei concentrații mari de trombocite și proteine într-un unui volum mic de plasmă.
  3. Livrarea PRP în țesutul lezat: prin injectare cu nanoace, microneedling sau laser, în funcție de nevoile și particularitățile fiecărui pacient.

Pentru ce este utilizată terapia vampir (PRP)?

Terapia vampir (PRP) este utilizată pentru următoarele:

  • Tratarea alopeciei: terapia vampir este utilizată pentru căderea părului, fie că este vorba de alopecia androgenetică, effluvium telogen sau alte tipuri de alopecie, promovând regenerarea mai rapidă a foliculilor de păr.
  • Stimularea sintezei de colagen: prin livrarea de plasmă bogată în trombocite la nivelul dermului, este stimulată producția de colagen, ceea ce duce la o piele mai fermă și mai elastică. Avem nevoie de sinteză de colagen pentru umplerea cicatricilor atrofice postacneice, pentru diminuarea ridurilor fine de la nivelul feței și gâtului, pentru tratarea vergeturilor și pentru rejuvenarea tenului, prin obținerea unui aspect mai luminos și îmbunătățirea texturii acestuia.
  • Vindecarea mai rapidă a rănilor: terapia vampir este utilizată pentru a accelera vindecarea rănilor și a cicatricilor, fiind bogată în factori de creștere.

Care sunt avantajele terapiei vampir?

Terapia vampir oferă numeroase avantaje datorită utilizării componentelor fiziologice ale organismului propriu, utilizate pentru a stimula procesele de vindecare și regenerare.

Iată care sunt principalele 6 avantaje ale acestei terapii:

  1. Procedură minim invazivă: terapia vampir implică doar livrarea plasmei bogate în trombocite în zona dorită, nefiind nevoie de o intervenție majoră.
  2. Recuperare rapidă: majoritatea pacienților pot reveni la activitățile lor uzuale imediat după procedură, cu un downtime adică timp de recuperare foarte scurt.
  3. Grad ridicat de siguranță: prin uilizarea sângelui propriu, este minimizat riscul de reacții alergice sau infecții.
  4. Versatilitate: după cum ai văzut deja, PRP are multiple utilizări în sfera dermato-estetică (dar nu numai), pornind de la regenerarea părului și rejuvenarea tenului, până la adresarea cicatricilor și vindecarea rănilor.
  5. Adaptabilitate: terapia vampir poate fi personalizată în funcție de nevoia fiecărui pacient, existând mai multe modalități de a livra plasma bogată în proteine la nivelul țesuturilor. Totodata protocolul de injectare, numărul de ședințe și frecvența acestora este stabilită în funcție de patologia adresată și de pacient.
  6. Rezultate de durată: deși numărul de sesiuni necesare poate varia, efectele terapiei vampir se bucură de durabilitate.

Care sunt contraindicațiile terapiei vampir?

Ca orice procedură dermato-estetică, chiar dacă terapia vampir este extrem de sigură și potrivită unei game largi de afecțiuni, are și câteva contraindicații. Atenționările sunt esențiale deoarece pe primul loc este siguranța pacienților și în al doilea rând pentru a maximiza rezultatele și beneficiile plasmei bogate în trombocite.

Contraindicațiile pentru terapia vampir sunt următoarele:

  • Sarcina și alăptarea
  • Tulburări de coagulare ale sângelui și terapia anticoagulantă
  • Anemie moderat-severă
  • Patologie oncologică activă
  • Infecții acute
  • Boli autoimune

Întrebări frecvente despre terapia vampir

În ciuda popularității sale, există multe întrebări pe care pacienții le au înainte de a opta pentru efectuarea terapiei vampir, iar în cele ce urmează eu voi aduce lămuriri, astfel încât să vă ușurez decizia:

Este terapia vampir o procedură dureroasă?

Răspuns: În principal PRP este o procedură prietenoasă cu pacienții, care pot resimți un oarecare grad de disconfort în procesul de recoltare a sângelui (se desfășoară ca în cazul analizelor de rutină) sau în momentul injectării plasmei în țesutul țintă. Pentru cea din urmă etapă, se pot utiliza anestezicele locale pentru a reduce disconfortul la locul injectării.

Câte sesiuni ale terapiei vampir sunt necesare?

Răspuns: Deoarece protocoalele sunt personalizate fiecărui pacient în parte pentru a-i adresa nevoile cât mai bine, numărul de sesiuni recomandate pot varia. În linii mari, se recomandă între 4 și 6 sesiuni, cu intervale de aproximativ o lună între acestea.

Cât timp durează până se văd rezultatele?

Răspuns: Rezultatele variază în funcție de patologia adresată, de răspunsul individual al fiecărui organism și de asocierea PRP cu alte proceduri și tratamente specifice. În general, pacienții afirmă că îmbunătățirile încep să se observe la câteva săptămâni după procedură, cu rezultate optime vizibile după câteva luni și bineînțeles după mai multe sesiuni de injectare de plasmă bogată în trombocite.

Care sunt efectele secundare ale terapiei PRP?

Răspuns: Efectele secundare sunt minime și pot include roșeață, tumefiere ușoară în zona de injectare, echimoze (vânătăi) sau sensibilitate la locul injectării. Acestea sunt temporare, autolimitate și se rezolvă de obicei spontan în câteva ore sau zile. Mai mult decât atât, deoarece terapia vampir utilizează sângele propriu al pacientului, riscul de reacții alergice sau infecții este foarte mic.

Ce trebuie să eviți după terapia vampir?

Răspuns: După ce ai urmat terapia vampir, este esențial să urmezi măsurile de precauție recomandate de medicul dermatolog, pentru a asigura o vindecare adecvată și pentru a maximiza beneficiile tratamentului. Printre acestea se numără evitarea expunerii la soare, a efortului fizic în primele 2 zile și evitarea băilor fierbinți și saunei. Totodată sunt de evitat produsele cosmetice iritante, consumarea tutunului și alcoolului și utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene (Ibuprofen).

Concluzie articol

Dacă ești în căutarea unei soluții naturale și eficiente pentru rejuvenarea tenului, pentru tratamentul cicatricilor sau te confrunți cu căderea părului, terapia vampir poate fi răspunsul ideal pentru tine.

În concluzie, pentru a încheia într-o notă aparte vă las eu de această dată o întrebare: „Cine ar fi crezut că secretul sănătății și tinereții s-ar putea ascunde în propriul nostru sânge?”

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Informații Despre Tipurile de Ten: Caracteristici, Nevoi, Sfaturi

În acest articol îți povestesc despre piele, despre caracteristicile și nevoile fiecărui tip de ten, despre cum să-ți cunoști mai bine pielea și cum să o îngrijești corect și corespunzător!

Cuprins articol:

  1. Ce este pielea?
  2. Care sunt tipurile de ten?
  3. Cum poți să afli ce tip de ten ai?
  4. Care sunt nevoile fiecărui tip de ten?
  5. Sfaturi și trucuri pentru îngrijirea tenului
  6. Concluzie articol

Ce este pielea?

Dacă nu știai deja, este momentul să afli faptul că pielea este cel mai mare organ al corpului! Ea poate atinge o suprafață de 1.5-2 metri pătrați și o greutate de 4-5 kilograme la vârsta adultă.

Pielea nu este o barieră inertă, ci reprezintă o componentă cheie a organismului, având un rol activ în apărarea împotriva agresiunilor din exterior și în funcția noastră de relație cu oamenii și mediul înconjurător.

Care sunt tipurile de ten?

Fiecare persoană are trăsături unice, dar tipul de ten poate fi încadrat într-una din cele 4 mari categorii: ten normal, uscat, gras sau mixt. Cunoașterea tipului de ten este esențială pentru a-i putea preîntâmpina nevoile și pentru a alege produsele de îngrijire potrivite, pentru a obține un aspect sănătos și luminos.

Iată, în detaliu, care sunt tipurile de ten:

  • Ten normal: ten “normal” este o sintagmă general acceptată care definește o piele echilibrată, în dermatologie este folosit termenul “eudermic”. Acest tip de ten are o textură fină, netedă, cu un aspect discret al porilor și eventuale mici imperfecțiuni. Tenul normal are un aspect luminos, fără a luci excesiv și fără descuamare.
  • Ten uscat: “uscat” este termenul utilizat pentru a descrie tenul care produce o cantitate mai scăzută de sebum, ceea ce se traduce prin descuamare și senzația de rigiditate și tensiune. Aspectul este unul mai tern, lipsit de strălucire, cu o piele aspră, care face ca ridurile să pară mai vizibile. Persoanele cu ten uscat au de multe ori și un ten mai sensibil, cu o predispoziție de a dezvolta eczeme.
  • Ten gras: tenul gras este polul opus al pielii uscate, deoarece în cazul acesteia, producția de sebum este una excesivă, cunoscută sub numele de seboree. De multe ori aspectul este unul deranjant, prea lucios, cu pori vizibili și cu tendință de a dezvolta acnee.
  • Ten mixt: după cum îi sugerează numele, tenul mixt este o combinație între cele 2 de mai sus, cu un aspect uleios pe zona T (bărbie, nas, frunte) și normal sau mai uscat la nivelul pomeților. În acest caz, poate apărea o dificultate în alegerea metodelor de îngrijire și a produselor cosmetice care să îndeplinească cu succes ambele nevoi.

Cum poți să afli ce tip de ten ai?

Există diferite metode de a afla ce tip de ten ai, însă o variantă foarte simplă și la îndemână de a afla tipul de ten este aceasta:

  1. Spală fața cu un produs de curățare blând, fără ingrediente active.
  2. Nu aplica niciun alt produs de skincare și așteaptă între 30 de minute și 1 oră.
  3. Folosește un șervețel de hârtie, curat, cu care să tapotezi sau apeși încet diferite zone ale feței.

Ai tenul normal dacă pielea ta se simte fină și nu rămâne nimic pe șervețel.

Ai tenul uscat dacă pielea este descuamată, cu “cojițe” și lasă o senzație astringentă, chiar dacă nu există urme pe șervețel.

Ai tenul gras dacă pielea ta este lucioasă și șervețelul este impregnat cu sebum în mod uniform.

Ai tenul mixt dacă pielea lucește doar pe zona T unde vor apărea urme și pe șervețel, dar acesta va rămâne curat pe zona de pomeți.

Care sunt nevoile fiecărui tip de ten?

Indiferent ce tip de ten ai, ar trebui să ai următorii pași în rutina ta de îngrijire și să o urmezi în mod consecvent pentru rezultate optime:

  1. Demachiere
  2. Curățare
  3. Hidratare
  4. Aplicare cremă cu factor de protecție solară

Ulterior, în funcție de particularitatea tenului tău poți opta pentru diverse tipuri de produse ( toner, cremă, ser, loțiune, mască) cu anumite ingrediente active care să răspundă nevoilor tenului tău.

Nevoi pentru tenul normal

Poate cel mai ușor de îngrijit, are nevoie să îi păstrezi echilibrul natural, să îl hidratezi corespunzător și să îl ajuți să îmbătrânească frumos și sănătos. Optează pentru o textură intermediară a produselor, nici foarte fluidă, dar nici foarte cremoasă, adaugă în rutina ta acid hialuronic pentru un plus de hidratare și substanțe antioxidante sau derivați de vitamina A pentru a preveni pigmentarea și formarea ridurilor fine.

Nevoi pentru tenul uscat

Utilizează produse de curățare blânde, care nu îndepărtează uleiurile naturale ale pielii. Tenul uscat are nevoie de multă hidratare și de texturi bogate de tip cremă sau balsam, iar ca ingrediente, caută glicerină, ceramide, vitamina E, squalane și unt de shea în produsele cosmetice pe care să le achiziționezi. Mai mult decât atât, utilizează seruri care furnizează pielii nutrienții anterior menționați și creme care formează o peliculă sau barieră protectoare împotriva vântului, frigului și factorilor iritanți externi, care pot contribui și mai mult la uscarea tenului.

Nevoi pentru tenul gras

Cel mai important este controlul producției de sebum, care se poate realiza cu ajutorul ingredientelor active cum ar fi: acid salicilic, niacinamide, acid azelaic și retinoizi. Optează pentru o curățare profundă, cu geluri de curățare care îndepărtează excesul de sebum dar fără să usuce pielea. Alege produse cosmetice pe bază de apă, cu texturi fluide, de tip ser sau gel.

Nevoi pentru tenul mixt

Cheia este echilibrarea celor 2 zone ale feței care au nevoi diferite. În acest scop, caută cu atenție pe etichetele produselor indicația “ten mixt” deoarece acestea sunt special concepute pentru a adresa excesul de sebum din zona T fără să usuce zona pomeților. Evită folosirea cleanserelor foarte agresive sau dimpotrivă prea hidratante, care pot fie descuama și mai mult pielea obrajilor, fie stimula producția de sebum.

Sfaturi și trucuri pentru îngrijirea tenului

Fiecare tipologie de ten are nevoie de o abordare personalizată de îngrijire, pentru a se menține sănătos și radiant. Iată câteva sfaturi generale pentru fiecare tip de ten în parte:

  • Sfaturi pentru ten normal: chiar dacă ai un ten normal care pare că nu are cerințe speciale, nu îl neglija! Nu uita de hidratare și de protecția împotriva radiațiilor nocive ale soarelui. Dacă ești pe grabă dimineața, poți combina pasul de hidratare cu cel de fotoprotecție printr-o singură aplicație, deoarece există pe piață multe creme emoliente cu SPF.
  • Sfaturi pentru ten uscat: oferă-i pielii tale un plus de hidratare prin aplicarea unei măști hidratante de două ori pe săptămână și asigură-te că te hidratezi suficient. Pe pielea ușor umedă aplică prima dată un ser hidratant și ulterior crema/balsamul de hidratare preferat, astfel se va forma o barieră la suprafața pielii care va menține apa în celulele epidermului iar tu te vei bucura de un ten luminos pe parcursul zilei.
  • Sfaturi pentru ten gras: tenul gras este predispus la dezvoltarea leziunilor de acnee, motiv pentru care e crucial să previi acest lucru. După ce ți-ai demachiat și curățat tenul, folosește un toner pe bază de acid salicilic pentru a controla seboreea și pentru a preveni apariția acneei.
  • Sfaturi pentru ten mixt: dacă ai încercat multe cosmetice și nu ai găsit produsul ideal pentru tine, nu te descuraja. Folosește 2 produse! Unul cu efect matifiant pentru zona T și unul mai emolient pentru zona obrajilor.

Concluzie articol

Urmează sfaturile mele și fă testul pentru a afla ce tip de ten ai, astfel vei știi cum să îi îndeplinești nevoile. Experimentează și găsește ceea ce funcționează cel mai bine pentru tine, iar pielea ta îți va mulțumi.

Dacă te simți depășit/ă de situație și nu obții rezultatele dorite, adresează-te medicului dermatolog, deoarece acesta te poate ajuta!

În cele din urmă, amintește-ți că frumusețea vine din interior, așa că ai grijă de sănătatea ta fizică dar și emoțională!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
TRATAMENTE LASER

Ce Este Epilarea Definitivă? Cum Funcționează și Beneficiile

Epilarea definitivă este o soluție modernă, durabilă pentru îndepărtarea părului nedorit. Procedurile de epilare definitivă cu laser sunt rapide și nedureroase, având multiple avantaje față de metodele clasice, devenind din ce în ce mai populare atât în rândul femeilor cât și a bărbaților.

În acest articol, vom explora împreună în detaliu ce presupune epilarea definitivă, cum funcționează, care sunt beneficiile și riscurile, și la ce rezultate ar trebui să aștepți în urma acestei proceduri.

Cuprins articol:

  1. Ce este epilarea definitivă?
  2. Cum funcționează epilarea definitivă cu laser?
  3. Care sunt etapele de creștere ale firului de păr uman?
  4. Este epilarea cu laser chiar definitivă?
  5. Pe ce zone se poate efectua epilarea cu laser?
  6. Care sunt beneficiile epilării progresiv definitive cu laser?
  7. Cine poate beneficia de epilare laser?
  8. Care sunt riscurile epilării cu laser?
  9. Care sunt contraindicațiile pentru epilarea definitivă?
  10. Ce nu știai despre epilare?
  11. Concluzie

Ce este epilarea definitivă?

Epilarea definitivă se referă la o serie de proceduri bazate pe energie, care au ca scop distrugerea foliculilor de păr. Cele mai comune metode de epilare definitivă sunt epilarea cu laser și epilarea prin lumină intens pulsată (IPL).

Metoda de epilare prin IPL este întâlnită și în cadrul unor aparate destinate utilizării acasă, de către fiecare persoană în parte, însă aparatura de epilare laser este prezentă doar în clinici specializate, fiind manipulată doar de personal calificat pentru efectuarea acestei proceduri, cu experiență în domeniu.

Epilarea definitivă este o soluție salvatoare, care te ajută să uiți de arsurile cu ceară sau foliculită, și îți permite să te simți bine în pielea ta în fiecare clipă, în activitățile de zi cu zi, la sport, la bazin sau când dorești să porți o fustă mai scurtă.

Cum funcționează epilarea definitivă cu laser?

Epilarea definitivă cu laser utilizează o energie luminoasă cu o anumită lungime de undă (laser), care este absorbită de pigmentul din firul de păr (melanină). Energia luminii este transformată în căldură, care distruge foliculul de păr, cu avantajul că nu afectează și alte componente ale pielii sau alte structuri din jur.

Aparatele laser utilizate pentru epilare sunt special concepute pentru această procedură, deoarece sunt setate pentru a ținti doar pigmentul melanic, asigurând astfel eficiența și siguranța procedurii.

Care sunt etapele de creștere ale firului de păr uman?

Totuși, pentru a înțelege pe deplin principiul după care funcționează epilarea definitivă, este crucial să înțelegi prin ce etape trece firul de păr. Părul uman crește în cicluri și nu toți foliculii de păr sunt activi în același timp.

Totodată, durata de viață a unui fir de păr poate varia considerabil în funcție de localizarea pe corp, de factorii genetici și hormonali. Există trei faze principale ale ciclului de creștere a părului, pe care ți le voi explica pe scurt:

  1. Stadiul anagen: este faza de creștere activă a firului de păr. Durata fazei anagene poate varia semnificativ între indivizi (2-7 ani) și este influențată de factori genetici.
  2. Stadiul catagen: este faza de tranziție a firului de păr. Faza catagenă este o perioadă scurtă de tranziție (2-3 săptămâni) în care creșterea părului se oprește.
  3. Stadiul telogen: este faza de repaus a firului de păr. Faza telogenă este perioada în care părul se odihnește și nu mai crește (2-4 luni). La sfârșitul acestei faze, firul de păr se desprinde și cade, în timp ce un nou fir de păr începe să crească din același folicul, reluând astfel ciclul de creștere.

Este epilarea cu laser chiar definitivă?

Acum că ai înțeles principiul după care funcționează epilarea laser și ciclul creșterii firului de păr, vei putea concluziona faptul că, deși este extrem de eficientă, utilă și apreciată, epilarea definitivă nu este chiar definitivă.

Deși vor avea rezultate remarcabile, câteva ședințe de epilare laser izolate nu vor rezolva complet și definitiv problema părului nedorit.

Astfel eu propun utilizarea termenului “epilare progresiv definitivă” deoarece este mai corect și realist decât simpla “epilare definitivă”. Aceasta reflectă procesul treptat de reducere a părului și subliniază faptul că, deși rezultatele sunt de lungă durată și semnificative, întreținerea periodică este necesară pentru a menține pielea netedă și fără păr.

Cum spuneam, termenul “definitiv” poate fi înșelător deoarece sugerează că părul va fi complet eliminat pentru totdeauna. În realitate, tratamentele de epilare laser duc la o reducere semnificativă, de durată, a creșterii părului.

Majoritatea persoanelor vor observa o reducere de 70-90% a părului, iar părul care încă mai crește este de obicei mult mai fin și mai deschis la culoare. Această abordare informată te va ajuta să ai așteptări realiste și să te bucuri de beneficiile maxime ale tratamentului de epilare laser.

Pe ce zone se poate efectua epilarea cu laser?

Epilarea progresiv definitivă cu laser este o metodă extrem de versatilă, permisivă și eficientă pentru îndepărtarea părului nedorit, care poate fi aplicată pe aproape toate zonele corpului.

Iată o listă detaliată a zonelor unde se poate efectua această procedură:

  1. Zona feței:
    • Zona de deasupra buzei superioare – pentru a îndepărta mustața fină
      Bărbie – cu scopul eliminării firelor groase de păr ce pot apărea la acest nivel
    • Pomeți – pentru a obține o piele netedă și curată
    • Perciuni – în ideea de a defini linia părului
    • Față integral – pentru eliminarea părui nedorit din toate zonele feței în care prezența acestuia deranjează
  2. Zona trunchiului:
    • Axile – o zonă comună pentru epilare laser, oferind mult confort
    • Piept – o localizare des solicitată de bărbați pentru a reduce părul nedorit
    • Spate – epilarea laser cea mai populară în rândul bărbaților
    • Abdomen
    • Areole – epilarea laser este sigură și eficientă și în această zonă mai sensibilă
  3. Zona membrelor superioare și inferioare:
    • Brațe
    • Antebrațe
    • Coapse
    • Gambe
    • Genunchi – o zonă care este adesea neglijată, dar importantă pentru un aspect neted
    • Degete – pentru îndepărtarea părului de pe degetele mâinilor și picioarelor
  4. Zona intimă:
    • Linia bikini
    • Inghinal total – constă în epilarea completă a zonei intime
    • Interfesier – pentru a îndepărta părul din această zonă sensibilă

Care sunt beneficiile epilării progresiv definitive cu laser?

Această procedură oferă numeroase avantaje, comparativ cu metodele tradiționale de îndepărtare a părului, cum ar fi bărbieritul, epilarea cu ceară sau cremele depilatoare.

Iată care sunt principalele beneficii ale epilării progresiv definitive cu laser:

  • Rezultate durabile: principalul avantaj al epilării laser este capacitatea sa de a oferi rezultate de lungă durată. După finalizarea unui set complet de ședințe, majoritatea pacienților experimentează o reducere semnificativă a firelor de păr din zona tratată. Într-adevăr, sunt necesare 1-2 ședințe de întreținere în fiecare an pentru menținerea rezultatelor în timp.
  • Reducerea riscurilor de infecție și iritație: comparativ cu mijloacele clasice de îndepărtare a părului nedorit, epilarea cu laser reduce riscul de iritație a pielii, infecțiile cutanate și prezența firelor de păr crescute sub piele. Mai mult decât atât, este o procedură extrem de utilă în tratamentul foliculitei, crescând semnificativ calitatea vieții pacientelor care suferă de această patologie.
  • Eficiență ridicată, siguranță și precizie: epilarea progresiv definitivă cu laser se dovedește a fi extrem de eficientă pentru îndepărtarea pe termen lung a părului nedorit. Mai mult decât atât, procedura țintește melanina din foliculii de păr, distrugându-i fără a cauza injurii în pielea înconjurătoare.
  • Confort pentru pacient: epilarea cu laser este mai puțin dureroasă comparativ cu epilarea cu ceară sau electroliza. Majoritatea pacienților descriu senzația ca pe o ușoară pișcătură sau senzație de căldură. În plus, tehnologia modernă a laserului include sisteme de răcire pentru a proteja pielea și a reduce disconfortul. Pentru persoanele ce au o sensibilitate mai mare, se poate aplica cremă anestezică înaintea efectuării procedurii, pentru un confort sporit.
  • Îmbunătățirea aspectului pielii: pe lângă reducerea părului nedorit, epilarea progresiv definitivă cu laser poate îmbunătăți aspectul general al pielii. Aceasta poate reduce foliculita (inflamația și infecția foliculilor de păr), erupțiile cutanate și alte probleme de piele asociate cu metodele clasice de epilare.
  • Necesită puțin timp: ședințele de epilare laser durează relativ puțin în funcție de zona tratată (de la câteva minute pentru mustață până la o oră pentru epilat full body) și de regulă se efectuează la interval de plus minus 6 săptămâni. Acest fapt se traduce prin timp scurt petrecut în clinică, iar procedura nu necesită timp de recuperare.
  • Adaptabilitate pentru diferite fototipuri de piele și tipuri de păr: tehnologia laser a evoluat pentru a fi eficientă pe o gamă largă de tipuri de piele și păr. Laserul Alexandrite 755 nm este considerat golden-standard ul în epilare, fiind potrivit pentru o piele mai deschisă la culoare, (fototip 1-3) cu păr negru. Laserul Nd:YAG este sigur și eficient pentru persoanele cu pielea mai închisă la culoare (incepând cu fototip 4), extinzând beneficiile epilării cu laser la o populație mai largă.
  • Confort psihologic: pentru multe persoane, părul nedorit poate cauza disconfort psihologic și lipsă de încredere în sine. Mai mult decât atât, grija epilării acasă, cu rezultate de scurtă durată și complicații de tip arsuri sau foliculită poate fi o povară. Astfel, epilarea progresiv definitivă cu laser oferă o soluție de lungă durată, care poate îmbunătăți calitatea vieții și stima de sine, contribuind la un confort psihologic sporit.
  • Raport cost-eficiență crescut: Deși epilarea cu laser poate implica un cost inițial mai mare, pe termen lung se dovedește a fi mai economică și mai eficientă decât alte metode. După ce procedurile de epilare inițiale sunt complete, necesitatea ședințelor de întreținere este minimă, eliminându-se astfel costurile recurente și timpul asociat cu metodele tradiționale de epilare.

Pentru a te asigura că beneficiul tău este maxim în urma efectuării epilării progresiv definitive cu laser, alege o clinică specializată, ideal medicală, cu aparatură standardizată, de calitate și cu personal bine instruit pentru a seta parametrii adecvați nevoilor tale.

Mai mult decât atât, înainte de a stabili ședințele de epilare, programează un consult dermatologic pentru a te asigura că epilarea laser este potrivită pentru tine și urmărește cu atenție recomandările pre și post procedură pe care le primești de la medicul dermatolog, pentru a obține cele mai bune rezultate!

Cine poate beneficia de epilare laser?

În mod normal, epilarea progresiv definitivă laser este eficientă pentru majoritatea persoanelor, dar există câțiva factori care pot influența rezultatele și de care este bine să se țină cont:

  • Fototip cutanat și culoarea părului: de regulă, persoanele cu pielea deschisă (fototip cutanat 1-3) și părul închis la culoare obțin de obicei cele mai bune rezultate, deoarece contrastul dintre culoarea părului și a pielii permite laserului să țintească mai eficient foliculul de păr. Pentru acestea, laserul Alexandrite este opțiunea cea mai bună de tratament. Nu te impacienta dacă tenul tău este mai închis la culoare, pentru acesta există opțiunea de laser ND:YAG.
  • Tipul de păr: cel mai bun rezultat este pentru un tip de păr gros și închis la culoare, adică mai bogat în melanină, care captează mai intens energia laser. Părul blond, roșcat, gri sau alb poate fi mai dificil de tratat deoarece conține mai puțină melanină.
  • Starea de sănătate: în mod evident, anumite condiții medicale și medicamente pot reprezenta o contraindicație sau pot afecta eficiența tratamentului și pot crește riscul de efecte secundare. Este important să discuți cu un medic dermatolog înainte de a începe tratamentul pentru a stabili dacă ești un bun candidat pentru epilare laser.

Care sunt riscurile epilării cu laser?

Deși epilarea definitivă este sigură, neinvazivă și ușor de tolerat, ca în cazul oricărei proceduri, există anumite riscuri și efecte secundare potențiale de care pacienții trebuie să fie conștienți:

  • Arsuri cutanate: cauzate de setarea aparatului laser la intensități prea mari de energie livrată în țesut sau de utilizarea inadecvată a aparaturii. Arsurile sunt leziuni ale pielii care pot provoca durere și disconfort, dar de regulă, dacă apar sunt superficiale și sunt ușor tratabile cu îngrijire medicală corespunzătoare.
  • Iritație și roșeață: acestea pot apărea Imediat după tratament, când pielea poate fi ușor iritată și mai roșie la culoare, dar fără să impacteze starea de sănătate a organismului. Aceste simptome dispar de obicei în câteva minute sau ore după epilarea laser.
  • Modificări de pigmentare: în unele cazuri, epilarea cu laser poate provoca fie hipopigmentare (decolorarea pielii) fie hiperpigmentare (închiderea la culoare a pielii). Aceste efecte sunt în general temporare, sau pot dura până la câteva luni. De regulă, pot fi evitate prin calibrarea aparatului laser la parametri optimi pentru fiecare pacient în parte și prin respectarea de către pacient a recomandării de evitare a expunerii solare post procedură.
  • Riscuri infecțioase: Deși extrem de rare, trebuie menționate deoarece există un risc mic de infecție dacă pielea nu este îngrijită corespunzător după tratament și nu sunt respectate indicațiile medicului dermatolog.

Dacă apar reacții adverse sau complicații după procedura ta de epilare progresiv definitivă laser, este important să soliciți asistență medicală promptă pentru a gestiona corect problema și a minimiza efectele negative.

Care sunt contraindicațiile pentru epilarea definitivă?

Chiar dacă epilarea progresiv definitivă cu laser este o procedură populară și eficientă pentru reducerea părului nedorit, dar nu este potrivită pentru toată lumea. Există anumite condiții medicale și factori care pot face epilarea cu laser nesigură sau ineficientă.

Este esențial să fii conștient de aceste contraindicații și să consulți un specialist înainte de a începe tratamentul. Iată o listă detaliată a principalelor contraindicații:

  • Sarcina și alăptarea: deoarece nu este etic ca pe această populație să se desfășoare studii medicale, nu putem afirma că epilarea laser este sigură în această perioadă fragilă, motiv pentru care nu o efectuăm. Epilarea laser se temporizează până după sfârșitul perioadei de alăptare.
  • Expunere solară recentă: pielea recent expusă la soare sau bronzată artificial la solar prezintă un risc mai crescut de arsuri, hiperpigmentare și alte reacții adverse, motiv pentru care, de regulă, se așteaptă cel puțin o lună de la expunerea solară înainte de efectuarea ședinței de epilare laser.
  • Medicație fotosensibilizantă: utilizarea de medicamente sau suplimente care cresc sensibilitatea pielii la lumină (de exemplu, Doxiciclină, derivații de vitamina A, anumite diuretice, anticonvulsivante, etc) pot determina un risc mai mare de iritație și arsuri. Este oportună o discuție cu medicul despre posibilitatea întreruperii tratamentului pe parcursul protocolului de epilare laser.
  • Micropigmentare sau tatuaje recente: acestea prezintă risc de decolorare și de arsuri în zona pigmentată. Recomandarea este de a evita efectuarea epilării laser pe aceste zone.
  • Infecții cutanate active: prezența de infecții bacteriene (impetigo), virale (herpes) sau fungice (tinea) active în zona de tratament vin cu un risc nedorit de răspândire a infecției și complicații suplimentare. Este ideal ca epilarea laser să fie amânată până la rezolvarea completă a infecției.
  • Patologii cutanate sau sistemice: de tipul psoriazis, cicatrici cheloide, vitiligo, insuficiență venoasă cronică, epilepsie, imunosupresie din HIV sau indusă de chimioterapie. Toate acestea prezintă un risc crescut de iritație, inflamație, infecție, complicații de tip declanșarea unei reacții alergice sau a unei crize de epilepsie, și exacerbarea afecțiunii preexistente.

Ce nu știai despre epilare?

Origini spațiale

Tehnologia laser a fost inițial dezvoltată pentru a fi folosită în industria spațială. Laserele au fost cercetate pentru aplicarea lor în domeniul comunicațiilor și în medicină spațială înainte de a fi adaptate pentru dermatologie, estetică și epilare.

Progres tehnologic remarcabil

Primul laser aprobat pentru îndepărtarea părului nedorit a fost dezvoltat în 1995. De atunci, tehnologia a avansat cu pași repezi, devenind mai eficientă, mai sigură, mai ușor de utilizat și mai accesibilă.

Adio epilatului cu lama

O persoană obișnuită petrece aproximativ 1.5 luni din viață pentru a se epila. Epilarea definitivă poate elimina această grijă, economisind timp prețios pe termen lung.

Vechimea epilării

Îndepărtarea părului este o practică foarte veche, datând de mii de ani. Cei din Egiptul Antic foloseau metode rudimentare de epilare, incluzând un fel de “ceară” făcută din zahăr și lămâie.

Iată cum aceste fapte interesante arată cât de complexă și fascinantă este epilarea definitivă, oferind nu doar o soluție practică pentru îndepărtarea părului, ci și o incursiune în progresul tehnologic și istoric al îngrijirii personale!

Concluzie

Pentru a concluziona, epilarea progresiv definitivă cu laser este o opțiune sigură, eficientă, rapidă și cu rezultate de durată în ceea ce privește îndepărtarea părului nedorit.

Așa cum spunea Diane von Furstenberg: „Cea mai importantă relație este cea pe care o ai cu tine însuți.” Epilarea cu laser te ajută să te simți încrezătoare și confortabilă în pielea ta, eliminând grija constantă legată de îndepărtarea părului nedorit. Investește în tine și bucură-te de o piele netedă și strălucitoare!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
TRATAMENTE LASER

Ce Sunt Tratamentele cu Laser? Funcționare, Tipuri, Beneficii

În ultimele decenii, dispozitivele medicale bazate pe energie, mai ales laserele, au redefinit abordarea terapeutică în dermatologie, medicină corectivă și anti-aging.

În acest articol voi clarifica noțiunea de laser și principiile pe care se bazează, voi explica tipurile de lasere existente și care sunt beneficiile tratamentelor cu laser.

Cuprins articol:

  1. Ce sunt laserele?
  2. Care este principiul de funcționare al unui laser?
  3. Care este istoria laserelor în dermatologie?
  4. De câte tipuri sunt laserele?
  5. Câte tipuri de tratamente cu laser există?
  6. Care sunt beneficiile tratamentelor cu laser în dermatologie, medicină corectivă și estetică?
  7. Care sunt contraindicațiile utilizării laserelor?
  8. Laser și IPL reprezintă același lucru?
  9. Concluzie

Ce sunt laserele?

Termenul “laser” este un acronim pentru fenomenul de Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation. Dar termenul de laser a fost atribuit de fapt unui dispozitiv care generează această undă coerentă de lumină prin amplificarea unui fascicul de radiație.

Care este principiul de funcționare al unui laser?

Un aparat laser are 3 componente principale, prin care se obține o lumină amplificată, care în funcție de anumiți parametri, poate îndeplini diverse roluri medicale (vaporizare, rejuvenare, epilare, etc).

Aceste 3 componente principale sunt următoarele:

  1. O cameră de rezonanță optică.
  2. Un mediu activ (o substanță în stare gazoasă, lichidă sau solidă) care este capabil să genereze lumină.
  3. Un mijloc de stimulare (o sursă de curent electric sau o altă sursă) care are rolul de a furniza energie în mediul activ.

Atunci când atomii din mediul activ sunt stimulați energetic, ei eliberează fotoni (particule mici de lumină), care sunt la aceeași lungime de undă și în faza cu fotoni care au trecut deja prin mediul activ și care sunt întreținuți în cavitatea optică.

Acest lucru duce la amplificarea luminii și la producerea unei radiații luminoase coerente, care este emisă printr-un orificiu sau un sistem de oglinzi pentru a forma un fascicul de lumină laser.

Este necesar ca această undă luminoasă să îndeplinească anumite condiții (să fie coerentă, monocromatică și colimată) pentru a putea pătrunde în piele la diferite niveluri, necesare distrugerii celulei țintă.

Care este istoria laserelor în dermatologie?

În anul 1963, Leon Goldman, recunoscut ca fiind „părintele laserelor în medicină”, a fost primul care a utilizat tehnologia laser în dermatologie, anticipând astfel o eră de dezvoltare tehnologică inimaginabilă cu potențial terapeutic și estetic inovator.

Cu toate acestea, abia după 2 decenii, în anii ‘80, terapia laser a fost profund revoluționată de teoria fototermolizei selective, postulată de Rox Anderson și John Parrish, pe care se bazează aparatura pe care o utilizăm în prezent. Această teorie spune că prin utilizarea unei anumite lungimi de undă, obținem distrugerea unor molecule țintite, permițând o livrare mai bună a energiei termice și minimizarea daunelor la nivelul țesuturilor adiacente.

În 1984, Food and Drug Administration (FDA) a redactat primele protocoale de tratament pentru utilizarea laserelor în diferite leziuni vasculare și dermatologice. De atunci, ghidurile sunt actualizate în fiecare an.

În cele din urmă, anii ‘90 au fost caracterizați de o creștere semnificativă a studiilor și a rapoartelor de caz pe tema rejuvenării și epilarării progresiv definitive cu laser.

Iată cum în prezent, pe baza primelor cercetări ale lui Goldman, dermatologia modernă și medicina corectivă, anti-aging și estetică pot avea la dispoziție o gamă largă de echipamente laser de înaltă calitate, prin intermediul cărora se pot trata, cu eficacitate și siguranță absolută, multe boli și defecte cutanate.

De câte tipuri sunt laserele?

Laserele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, pe de-o parte în funcție de mediul activ folosit pentru generarea luminii, iar pe de alta, în funcție de lungimea de undă a luminii emise, care țintește un anumit tip de celule.

În funcție de mediul activ, laserele pot fi clasificate în modul următor:

  1. Lasere cu gaz: acestea se bazează pe un amestec de gaze pentru a genera lumina amplificată, spre exemplu, laserul cu dioxid de carbon (CO2) și laserul cu argon.
  2. Lasere cu lichid: în cazul acestor tipuri de laser, mediul activ este unul lichid. Din această categorie, fac parte laserele cu coloranți.
  3. Lasere cu mediu activ în stare solidă: laserele utilizează un cristal sau o matrice de cristale drept mediu activ. Exemplele includ laserul de tip Nd:YAG și laserul cu rubin.
  4. Lasere cu semiconductori: se bazează pe materiale semiconductoare pentru a genera lumină. Laserul cu diodă este un exemplu din această categorie.
  5. Lasere cu fibră optică: aceste lasere utilizează fibre optice pentru a livra și a direcționa fasciculul de lumină. Pot fi bazate pe diferite tipuri de mediul activ (solid, gaz), iar printre ele se numără laserul cu fibră optică erbium YAG (Er:YAG), laserul cu fibră optică thulium (Tm): laserul cu fibră optică Nd:YAG și laserul cu fibră optică CO2.

O altă clasificare este în funcție de lungimea de undă a laserelor și a țintei lor din piele. Adică un anumit tip de celulă, numită cromofor (oxihemoglobină, apă, pigment melanic), este distrusă prin absorbția luminii cu o lungime de undă specifică.

Această clasificare este cea mai importantă, deoarece în baza ei, se selectează laserului adecvat pentru o anumită indicație medicală.

Prin urmare, iată care sunt cele mai comune tipuri de lasere utilizate în clinicile dermatologice:

  1. Laser pentru epilare: cel mai cunoscut laser la ora actuală, utilizat pe scara cea mai largă, este laserul Alexandrite, cu o lungime de undă 755 nm, fiind etalonul în epilare progresiv definitivă. Principiul pe care se bazează, este distrugerea selectivă a foliculilor de păr prin absorbția luminii amplificate de melanina din firul de păr.
  2. Laser vascular: acest tip de laser țintește oxihemoglobina și hemoglobina din vasele de sânge. Din această categorie fac parte laserul cu coloranți pulsații (PDL) și laserul Nd:YAG. Sunt utilizate cu succes pentru tratarea telangiectaziilor, a hemangioamelor si a altor leziuni vasculare.
  3. Laser ablativ: cel mai bun exemplu este laserul Co2. Acesta emite lumină la o lungime de undă de aproximativ 10 600 nm și este considerat unul dintre cele mai eficiente lasere ablative, adică prin intermediul căruia pot fi îndepărtate leziuni cutanate (papiloame, keratoze seboreice, etc).
  4. Laser non ablativ: este sunt un tip de laser folosit în dermatologie pentru tratarea anumitor afecțiuni ale pielii și rejuvenare fără a provoca ablația (înlăturarea) stratului superficial al pielii. Scopul este stimularea producției de colagen și îmbunătățirea texturii pielii.

Pe piață, există o varietate foarte mare de aparatură laser și indiferent de tipul acestuia, este important să fie un dispozitiv acreditat, de calitate și utilizat în parametri optimi de către un medic foarte bine pregătit.

Câte tipuri de tratamente cu laser există?

Afecțiunile cutanate care pot fi ameliorate sau chiar tratate cu laser sunt multiple. Iată o listă cu principalele utilizări ale tratamentelor cu lasere în dermatologie:

  • Eliminarea părului nedorit: epilarea progresiv definitivă cu laser este eficientă, sigură, rapidă și fără disconfort. Se poate efectua pe diferite zone ale corpului (picioare, brațe, axile, față, inghinal).
  • Tratarea rozaceei și a leziunilor vasculare: laserele vasculare pot ajuta la reducerea eritemului difuz din rozacee, a telangiectaziilor (vase mici de sânge vizibile la nivelul nasului și pomeților) și a altor leziuni vasculare de tip hemangioame, angioame stelate, venectazii și diferite tipuri de malformații vasculare, spre exemplu port wine stains.
  • Acneea activă și cicatricile post acneice: anumite lasere pot contribui semnificativ la reducerea inflamației din acnee, iar altele pot fi utilizate pentru a îmbunătăți aspectul pielii și pentru a ameliora aspectul cicatricilor atrofice sau hipertrofice post acneice.
  • Ridurile și liniile fine: laserul CO2 fracționat, dar nu numai, este extrem de util pe partea de rejuvenare și de îmbunătățire a aspectului și texturii pielii. Deoarece stimulează sinteza de colagen, ajută la umplerea liniilor fine și a ridurilor de la nivelul feței, zonei perioculare, a gâtului și decolteului.
  • Leziunile pigmentare și tatuajele: hiperpigmentările post inflamatorii, petele solare și tatuajele pot fi adresate cu lasere de tip Pico.
  • Cicatricile hipertrofice și cheloide: prin intermediul laserelor se poate obține o vindecare mai frumoasă a cicatricilor postchirurgicale și se poate ameliora aspectul celor hipertrofice sau cheloide.
  • Îndepărtarea leziunilor cutanate: există o serie de leziuni cutanate benigne (noncanceroase) care pot fi excizate cu laserul. Dintre acestea fac parte keratozele seboreice, papiloamele, verucile vulgare, xantelasme, neurofibroame, tricoepitelioame, hiperplazii sebacee, nevi epidermici, etc.
  • Blefaroplastie minim-invazivă: o procedură prin care se poate adresa subtil excesul de piele de la nivelul pleoapelor, fiind o alternativă nechirurgicala, mai puțin invazivă a blefaroplastiei clasice.

Care sunt beneficiile tratamentelor cu laser în dermatologie, medicină corectivă și estetică?

Utilizarea laserelor în dermatologie, medicina corectivă și estetică vine cu numeroase beneficii aduse pacienților, datorită capacității lor de a trata o varietate de afecțiuni și probleme cosmetice ale pielii.

Iată câteva dintre aceste beneficii:

  • Eficiență: din arsenalul terapeutic al medicilor dermatologi, în anumite patologii sau nevoi ale pielii, laserul poate fi de multe ori tratamentul cel mai eficient.
  • Siguranță: aparatura laser de calitate este una sigură, iar manevrată de un medic bine pregătit, are un potențial extrem de redus de incidente sau efecte adverse.
  • Precizie: unul din avantajele utilizării laserelor, este faptul că putem avea o terapie extrem de țintită, selectivă, fără a afecta țesuturile adiacente, ceea ce se traduce prin rezultate optime, timp scurt de recuperare și efecte secundare minime.
  • Versatilitate: laserele pot fi utilizate pentru tratarea unei game largi de afecțiuni dermatologice (leziuni vasculare, leziuni pigmentare, cicatrici) și probleme cosmetice (rejuvenare, epilare). Acest spectru larg de afecțiuni ce pot fi adresate cu energie, face ca laserele să fie o opțiune eficientă pentru un număr mare de pacienți care au diverse nevoi medicale și estetice.
  • Rezultate vizibile rapid: în multe dintre cazuri, tratamentul cu laser poate oferi rezultate vizibile și semnificative într-un timp relativ scurt. De exemplu, procedurile de rejuvenare cutanată cu laser pot îmbunătăți textura pielii și reduce aspectul ridurilor în câteva ședințe.
  • Timp scurt de recuperare: tratamentul laser este unul minim invaziv, adică, în comparație cu intervențiile chirurgicale clasice, implică o recuperare mai rapidă, cu reluarea de multe ori imediată a activităților zilnice. Acest lucru înseamnă că pacienții se pot bucura de rezultate estetice fără perioade lungi de recuperare.
  • Tolerabilitate mare: prin intermediul laserelor se pot aduce îmbunătățiri semnificative sănătății și calității pielii, fără a supune pacienții la durere. Ca la orice procedură și în funcție de pragul de sensibilitate al fiecăruia, poate exista un grad de disconfort. De multe ori, pentru a îl minimiza, se efectuează anestezie locală înainte de procedură.

Care sunt contraindicațiile utilizării laserelor?

Utilizarea laserelor în dermatologie și medicina estetică este eficientă și sigură, dar există și unele contraindicații și atenționări. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a decide să urmați un tratament laser, pentru a vedea dacă sunteți un candidat bun pentru acest tip de tratament și dacă este cea mai bună opțiune pentru nevoile dumneavoastră.

Iată câteva contraindicații generale pentru utilizarea laserelor:

  • Sarcina și alăptarea.
  • Infecții active ale pielii virale (herpes), bacteriene (impetigo), fungice (tinea).
  • Boli asociate și istoric medical care contraindică utilizarea laserelor.
  • Istoric recent de arsuri solare sau răni cutanate.
  • Fototipul pielii nu este o contraindicație, ci o atenționare dat fiind că fototipurile extreme (cele mai deschise și cele mai închise la culoare) sunt mai sensibile la tratamentul laser.
  • Anotimpurile calde, însorite (risc de hiperpigmentare).

Laser și IPL reprezintă același lucru?

Laserul și IPL (Lumină Intens Pulsată) sunt două tehnologii diferite, utilizate în mod obișnuit în domeniul dermatologiei și medicinei estetice, dar ele nu sunt același lucru.

Iată principalele diferențe între ele:

  • Tipul de lumină: laserul utilizează lumină cu o singură lungime de undă, în timp ce IPL folosește o gamă largă de lungimi de undă care sunt emise simultan. Aceasta înseamnă că laserul produce o lumină coerentă, în timp ce IPL nu.
  • Precizie: laserul este adesea preferat pentru tratamentele care necesită o abordare mai precisă și mai targetată, cum ar fi îndepărtarea părului nedorit, estomparea tatuajelor și tratarea leziunilor pigmentare. Pe de altă parte, IPL este utilizat mai des pentru patologiile cu afectare mai difuză, precum tratarea roșeții, a petelor solare și a vaselor fine de sânge.

Deși laserul și IPL sunt ambele tehnologii bune, sigure, utilizate în dermatologie, ele sunt distincte în ceea ce privește modul în care funcționează și aplicațiile lor specifice.

Este important să discutați cu un medic specialist pentru a determina care dintre aceste opțiuni este cea mai potrivită pentru nevoile dumneavoastră individuale.

Concluzie

Concluzia iminentă a acestui articol este faptul că laserul a devenit bagheta magică a medicinii moderne. Cu fiecare puls de lumină, se deschid uși către o piele mai sănătoasă, mai strălucitoare și mai tânără.

Laserul nu doar tratează, ci transformă, redând încrederea și frumusețea naturală a fiecăruia dintre noi. Iată cum procedurile injectabile de fillere, volumizare, modificare a conturului feței sunt lăsate ușor în umbră de accentul pus pe calitatea și sănătatea pielii, dobândite prin tehnologie laser. Așa cum spunea Leonardo da Vinci: “Simplificarea este cea mai înaltă formă de sofisticare”.

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
DERMATOLOGIE ESTETICĂ

Ce Este Acneea? Cauze, Tipuri, Stadii, Evaluare, Tratament

În acest articol, vor fi explicate cauzele acneei, tipurile de leziuni prin care se manifestă această boală și opțiunile de tratament. Dacă vei constata că te confrunți cu acneea, te îndemn să apelezi la un consult dermatologic pentru a corecta aspectul pielii tale, pentru a-i reda sănătatea și luminozitatea.

Conținut articol:

  1. Ce este acneea?
  2. Care sunt factorii cauzatori ai acneei?
  3. Ce tip de leziuni întâlnim în acnee?
  4. Care sunt stadiile de severitate ale acneei?
  5. Care sunt complicațiile acneei?
  6. Cum este evaluată acneea?
  7. Care sunt opțiunile terapeutice pentru acnee?
  8. Care este cel mai eficient tratament în acnee?
  9. Există legături între acnee și anumite alimente?
  10. Concluzie

Ce este acneea?

Acneea este o patologie cronică inflamatorie a pielii, caracterizată prin leziuni polimorfe inflamatorii și neinflamatorii. Pacienții care se confruntă cu acneea au o calitate a vieții mai scăzută, cu o stimă de sine depreciată, fiind victimele fenomenului de bullying, din cauza leziunilor vizibile care apar cu precădere la nivelul:

  • Feței
  • Toracelui anterior
  • Toracelui posterior
  • Brațe

Acneea nu este doar o etapă a adolescenței, fiind mai mult decât o simplă problemă de piele tranzitorie a pubertății.

Acneea poate avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și a sănătății emoționale. Sunt afectați adolescenții și adulții deopotrivă, iar aceștia se pot confrunta cu anxietate socială și depresie din cauza acneei active sau a cicatricilor produse de această patologie.

Frecvența maximă a acneei se întâlnește în rândul adolescenților, cu un debut de multe ori sincron cu instalarea pubertății, care determină o creștere a secreției glandelor sebacee, pe baza stimulării hormonale crescute.

Studiile clinice efectuate au demonstrat faptul că pacienții de sex masculin prezintă forme mai severe, comparativ cu cei de sex feminin, dar că acneea este mai des întâlnită la femei (Mahmood SN, Bowe WP, 2014 „Diet and acne update: carbohydrates emerge as the main culprit”. Journal of Drugs in Dermatology).

Acneea se amelioreazã încet, odatã cu înaintarea în vârstã, leziunile începând sã disparã între 20 și 25 de ani. Însă în cazul a 7–17% dintre persoanele afectate de acnee, patologia poate fi activă și dupã vârsta de 25 de ani.

În timp ce în adolescență acneea a devenit o stare de fapt, din păcate ne confruntăm din ce în ce mai mult cu acneea adultă, care este mult mai rezistentă la tratament. Se considerã că, deși au fost tratați la un moment dat, pacienții cu acnee au un anumit nivel de activitate a bolii care persistă și la 30-40 de ani.

Care sunt factorii cauzatori ai acneei?

Iată cele 4 procese principale care determină formarea leziunilor acneice, indiferent de vârstă sau sex:

  1. Perturbarea procesului de keratinizare: microcomedonul, sau comedonul este considerat precursorul tuturor leziunilor acneice. Celulele moarte ale pielii se acumulează în pori, amestecându-se cu sebumul, blocând porii și formând comedoanele închise (puncte albe) sau deschise (puncte negre).
  2. Producția crescută de sebum sub acțiunea hormonilor androgeni: pacienții cu acnee au o secreție crescută de sebum, spre deosebire de cei care nu se confruntă cu această patologie.
  3. Procesul inflamator cronic: sebumul în exces împreună cu keratinocitele (celule ale pielii) care se acumulează la nivelul foliculului pilos îl dilată și îl inflamează. Astfel este susținut procesul inflamator cronic la nivelul foliculilor și mai mult decât atât, aceștia devin un teren propice pentru colonizarea bacteriană.
  4. Colonizarea bacteriană cu Cutibacterium acnes: Bacteriile, în special Cutibacterium acnes (mai demult sub numele de Propionibacterium acnes), se pot dezvolta excesiv în porii blocați și pot provoca inflamație și iritație.

Ce tip de leziuni întâlnim în acnee?

După cum am amintit deja, caracteristică acneei este prezența concomitentă a diferitelor tipuri de leziuni cutanate, inflamatorii sau noninflamatorii, acestea fiind:

  • Eritem(roșeața): de regulă există un eritem difuz, marcă a inflamației, pe fondul căruiia apar celelalte tipuri de leziuni. Poate apărea la nivelul pomeților, frunții sau bărbiei persoanelor afectate de acnee.
  • Comedoane închise (puncte albe): se formează la nivelul foliculului pilos dilatat și inflamat prin blocajul dat de sebum și keratinocite moarte.
  • Comedoane deschise (puncte negre): conglomeratul de sebum și celule moarte ale pielii blochează porii, dar “deschiderea” acestuia permite oxidarea sebumului în contact cu oxigenul din aerul atmosferic, ceea ce duce la formarea de puncte negre.
  • Papule: leziuni solide mici roșietice, sub 0.5 cm, uneori cu sensibilitate, dar întotdeauna fără puroi.
  • Pustule (coșuri): leziuni în care se acumulează puroi (mix de sebum, keratinocite moarte și bacterii), de obicei cu un centru alb sau galben.
  • Chisturi, noduli: leziuni mari, dureroase, mai profunde la nivelul pielii.
  • Cicatrici: leziunile mai profunde de acnee, sau manipularea pustulelor se poate solda cu cicatrici de diferite tipuri. Particularitatea acestora este faptul că sunt dificil de tratat.
  • Hiperpigmentare: de regulă hiperpigmentarea este una postinflamatorie, adică în urma vindecării leziunilor active pot rămâne pete ușor maronii pe piele.

În funcție de predominanța unui anumit tip de leziune, acneea va fi una:

  • Tip retențional / comedoniană (cele mai multe leziuni sunt comedoanele).
  • Tip inflamatorie / papulo-pustuloasă sau nodulo-chistică (mai numeroase sunt pustulele sau nodulii).

Indiferent de tipul leziunilor, este crucial să nu le automanipulăm, adică să nu “stoarcem coșurile” deoarece acest act poate determina hiperpigmentări și formarea cicatricilor.

Care sunt stadiile de severitate ale acneei?

Stadiile de severitate ale acneei pot fi clasificate în funcție de numărul și tipul leziunilor, precum și de gradul de extensie la nivelul pielii (se limitează doar la față, sau apar și pe brațe sau spate).

Cele 3 stadii de severitate sunt:

  1. Acnee ușoară:
    • Ten seboreic, cu pori mari, vizibili.
    • Sunt prezente câteva comedoane închise sau deschise.
    • Leziunile inflamatorii lipsesc sau pot apărea în număr foarte mic.
  2. Acnee moderată:
    • Număr mare de comedoane.
    • Multiple leziuni inflamatorii de tip papule și pustule.
    • Pot apărea minime cicatrici.
  3. Acnee severă:
    • Densitate mare de comedoane dispuse pe toață fața și pe corp.
    • Leziunile inflamatorii sunt frecvente, pe lângă papule și pustule apar noduli și chisturi.
    • Leziunile sunt dureroase.
    • Există un potențial mare de a dezvolta cicatrici.
    • Afectare notabilă a calității vieții.

Care sunt complicațiile acneei?

Acneea poate cauza o serie de complicații, atât la nivelul pielii cât și psihologice, care pot varia în funcție de severitatea și durata afecțiunii.

Iată câteva dintre complicatiile posibile ale acneei:

  • Cicatrici postacneice: acneea moderat-severă poate lăsa modificări inestetice și permanente de structură și textură a pielii feței și spatelui, influențând nu doar aspectul fizic ci și stima de sine a pacienților.
  • Hiperpigmentare postinflamatorie: după vindecarea leziunilor acneice active, pot rămâne pete pigmentare maronii pe piele, care diminuează treptat în intensitate, în decurs de săptămâni sau luni.
  • Suprainfecție: în momentul automanipulării, leziunile acneice se pot suprainfecta, ceea ce poate agrava gradul de inflamație și evoluția leziunilor, ducând la formarea de abcese sau chisturi ce necesită tratament suplimentar.
  • Impactul emoțional: din cauza evoluției îndelungate, acneea este o sursă constantă de stress și frustrare pentru pacienți. Totodată, au de suferit și din punct de vedere al relaționării cu cei din jur. Unele persoane afectate, pot simți că acneea le limitează opțiunile de a forma noi relații sau că îi împiedică să se simtă confortabil și încrezători în pielea lor.

Dacă vă confruntați cu leziuni acneice, este ideal să stabiliți o consultație la medicul dermatolog, cât mai de timpuriu, în vederea stabilirii unui plan de tratament, astfel încât riscul de a dezvolta complicații să fie cât mai mic.

Cum este evaluată acneea?

Dacă ai auzit fraza “am fost la dermatolog pentru acnee și nu mi-a dat de făcut nicio analiză”, înseamnă că realmente nu era necesar. Acneea este o boală care se diagnostichează clinic și care rareori necesită a fi evaluată paraclinic.

Cu toate acestea, pot exista anumite situații în care analizele de laborator pot fi recomandate pentru a evalua factorii care ar putea contribui la apariția sau agravarea acneei, pentru a exclude alte afecțiuni concomitente sau pentru a ghida tratamentul.

Iată câteva motive pentru care analizele ar putea fi indicate în cazul acneei:

  • Acnee rezistentă la tratament: dacă acneea este severă sau nu răspunde la tratamentele convenționale, medicul dermatolog poate recomanda efectuarea de analize pentru a evalua alte posibile cauze sau factori care ar putea contribui la persistența afecțiunii.
  • Prezența semnelor și simptomelor unei afecțiuni asociate: un alt motiv care poate determina medicul dermatolog să recomande analize de laborator, este momentul în care există indicii clinice ce sugerează prezența altor patologii, cum ar fi diabetul zaharat sau hipotiroidismul.
  • Suspiciunea prezenței unei tulburări hormonale: în cazurile în care acneea este asociată cu tulburări hormonale, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (SOP), medicul poate solicita dozarea hormonilor din sânge sau un consult ginecologic cu ecografie.
  • Infecții secundare: în situațiile în care leziunile acneice sunt suprainfectate, medicul dermatolog poate recomanda efectuarea de culturi bacteriene sau alte analize pentru a identifica tipurile specifice de bacterii cauzatoare și de a oferi tratamentul eficient pentru fiecare microorganism în parte.

Care sunt opțiunile terapeutice pentru acnee?

Există din ce în ce mai multe opțiuni de tratament disponibile pentru acnee, iar alegerea terapiei potrivite depinde de gradul de severitate a acneei, de tipul de leziuni predominante, de sensibilitatea pielii, de complianța pacientului și de alte factori individuali.

Iată principalele 3 variante de a aborda acneea:

  1. Tratament topic: este potrivit pentru formele ușoare și moderate de acnee.
  2. Tratament sistemic: este potrivit în forme severe, cu leziuni extinse pe suprafețe mari de piele.
  3. Proceduri medicale: avantajul procedurilor medicale desfășurate în cabinetul medicului dermatolog constă în eficiența crescută în adresarea cicatricilor și hiperpigmentării postacneice, ce rămân pe piele după ce acneea activă a fost tratată. Totuși există proceduri potrivite și pentru leziunile active.

Tratament topic

În cadrul tratamentului topic avem următoarele 4 variante:

  1. Dermatocosmetice: în primul rând, medicul dermatolog va stabili o rutină de îngrijire potrivită tenului gras, acneic, bazată pe ingrediente active care să scadă secreția de sebum ți inflamația, precum acidul salicilic, acidul azelaic, niacinamida etc. În unele forme de acnee ușoară, succesul terapeutic poate fi atins doar prin rutina personalizată de medicul dermatolog și atent urmată de pacient dimineața și seara.
  2. Peroxidul de benzoil: are rol keratolitic și antimicrobian, acționând asupra Cutibacterium Acnes ca o toxină, nu ca un antibiotic local. Beneficiile peroxidului de benzoil constau în faptul că poate fi asociat cu alte terapii topice sau sistemice, nu dă rezistență la tratament deci poate fi utilizat a la longue și poate fi aplicat pe suprafețe cutanate mari, de exemplu pe spate.
  3. Retinoizi topici: în forme moderate, conform Ghidului de tratament al acneei publicat în 2024 în Junalul Academiei Americane de Dermatologie (Reynolds RV, Yeung H, Cheng CE, et al. Guidelines of care for the management of acne vulgaris. J Am Acad Dermatol. 2024 May), retinoizii topici sunt în prima linie de tratament, de sine stătători sau în combinație cu peroxidul de benzoil.
  4. Antibiotice topice: o altă opțiune poate fi utilizarea pe perioade limitate de timp a antibioticelor, de exemplu Clindamicina aplicată local, combinată sau nu în geluri tratament cu peroxidul de benzoil.

Tratament sistemic

În cadrul tratamentului sistemic avem următoarele 3 variante:

  1. Retinoizi sistemici (Isotretinoin): este un medicament utilizat strict pe bază de prescripție medicală și cu supraveghere atentă a medicului dermatolog. Este utilizat cu succes în acnee, dozele actuale prevăzute în ghiduri sunt mici-medii, iar efectele secundare sunt tranzitorii și ușor de tolerat.
  2. Antibioterapie sistemică: în acnee, spre deosebire de infecții, sunt utilizate doze mai mici de antibiotice (Doxiciclină, Tetraciclină, Eritromicină) și pe durate scurte ( 3 luni).
  3. Contraceptive orale: contraceptivele orale pot fi utilizate ca parte a tratamentului pentru acnee, în special în cazurile în care acneea este asociată cu tulburări hormonale (sindromul ovarelor polichistice sau hiperandrogenismul). Aceste medicamente pot fi eficiente în tratarea acneei prin stabilizarea nivelurilor hormonale și reducerea producției excesive de sebum.

Proceduri medicale

În cadrul procedurilor medicale avem următoarele 7 variante:

  1. Microneedling și PRP: utile în stimularea producției de colagen necesară umplerii cicatricilor, corectarea hiperpigmentării și îmbunătățirea aspectului porilor.
  2. Subcizia leziunilor acneice: se efectuează cu un ac fin, pentru a disloca țesutul conjunctiv fibros de sub piele. Acest lucru ajută la reducerea profunzimii cicatricilor atrofice și la îmbunătățirea texturii pielii.
  3. Injectarea intralezională a corticoizilor: pentru scăderea inflamației și a durerii la nivelul leziunilor profunde (nodulilor) sau pentru aplatizarea cicatricilor cheloide postacneice.
  4. Nordlys: un aparat de ultimă generație, care emite lumină intens pulsată la nivelul leziunilor acneice, pentru a scădea inflamația și pentru a le grăbi vindecarea.
  5. Laser CO2: varianta fracționată, extrem de utilă în corectarea cicatricilor, atât atrofice cât și hipertrofice și pentru îmbunătățirea texturii pielii.
  6. Peeling chimic: eficient în combaterea cicatricilor și hiperpigmentării postlezionale.
  7. Filler dermic: utilizat cu scopul de a umple denivelările pielii lăsate de cicatricile atrofice postacneice.

Care este cel mai eficient tratament în acnee?

Cel mai eficient tip de tratament în acnee este cel combinat! În funcție de vârstă, gradul de severitate a bolii, toleranță și alte particularități individuale, medicul dermatolog va propune o schemă personalizată de tratament pentru a se obține cel mai bun rezultat.

Sunt necesare evaluări repetate, pentru început chiar lunare, pentru ajustarea tratamentului și pentru monitorizarea rezultatelor sau a posibilelor efecte secundare.

Indiferent de tipul planului de tratament propus de medicul dermatolog, pacientul trebuie să înțeleagă ca stilul de viață joacă un rol important nu doar în evoluția bolii ci și în răspunsul la tratament, și astfel să opteze pentru:

  • Alimentație echilibrată
  • Activitate fizică susținută
  • Somn odihnitor
  • Activități de relaxare și destresare

Există legături între acnee și anumite alimente?

Acesta este un subiect extrem de controversat în ultima vreme, asupra căruia există mai multe opinii divergente. Deși există nenumărate studii medicale publicate pe această temă de interes, ghidurile de specialitate nu au stabilit un consens în ceea ce privește o legătură de cauzalitate între alimentație și gradul de severitate al acneei.

Se sugereazã totuși că lactatele ar influența producția de hormoni androgeni cu rol mai ales în hiperseboree și că în anumite situații o dietã hipoglicemicã ar diminua severitatea acneei.

Concluzie

Pentru mulți dintre voi, acneea poate fi o provocare zilnică, dar nu trebuie să vă definească. Lupta cu acneea este una pe care mulți dintre voi o purtați în tăcere, dar este important să știți că nu sunteți singuri în această bătălie.

Noi, medici dermatologi suntem aici pentru a vă ghida în această călătorie către o piele sănătoasă și către o stimă de sine ridicată! Dacă crezi că e momentul să ceri ajutor, nu ezita să te programezi la un consult!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
DERMATOLOGIE ESTETICĂ

Ce Este Chirurgia Plastică? Informații Utile de Știut

Articolul de față este dedicat tuturor persoanelor care doresc să înțeleagă mai bine această ramură a medicinei și care, poate iau în considerare o schimbare, dar mai au nevoie de informații utile despre chirurgia plastică pentru a putea lua o decizie.

Cuprins articol:

  1. Ce este chirurgia plastică?
  2. Cum a evoluat chirurgia plastică în timp?
  3. Care sunt sub specialitățile chirurgiei plastice?
  4. Care este rolul și ce beneficii aduce chirurgia plastică?
  5. Cui se adresează chirurgia plastică?
  6. Ce tipuri de intervenții există în chirurgia plastică?
  7. Care sunt riscurile chirurgiei plastice?
  8. Mit vs. realitate în chirurgia plastică
  9. Concluzie articol

Ce este chirurgia plastică?

Chirurgia plastică este o specialitate chirurgicală care implică restaurarea, reconstrucția sau modificarea unor structuri ale corpului uman. Aceasta poate fi împărțită în două categorii principale: chirurgie reconstructivă și chirurgie estetică.

Cum a evoluat chirurgia plastică în timp?

Chirurgia plastică a devenit o specialitate de interes major în secolul al XX-lea, o dată cu nevoia acută de reconstrucție a defectelor faciale sau de la nivelul membrelor, cauzate de accidente sau de rănile produse în cadrul războaielor mondiale.

De atunci, această ramură a medicinei s-a bucurat de un progres fenomenal, cu o evoluție extrem de rapidă și semnificativă a tehnicilor chirurgicale. Iată că astăzi, în chirurgia plastică nu vorbim doar despre repararea unui defect provocat, ci și de multiple proceduri care vin să preîntâmpine și să răspundă nevoilor estetice și psihologice ale pacienților, cu scopul de a crește stima de sine și calitatea vieții acestora.

Care sunt sub specialitățile chirurgiei plastice?

Chirurgia plastică este extrem de vastă, o dată cu evoluția acestui tip de chirurgie și adresabilitatea din ce în ce mai mare, medicii plasticieni și-au perfecționat tehnicile chirurgicale pe diferite sub specialități.

Iată care sunt sub specialitățile chirurgiei plastice:

  • Chirurgia și microchirurgia mâinii
  • Chirurgia cranio-facială
  • Chirurgia reconstructivă
  • Chirurgia organelor genitale
  • Chirurgia sânului
  • Chirurgia arșilor
  • Chirurgia estetică

Care este rolul și ce beneficii aduce chirurgia plastică?

Rolurile chirurgiei plastice sunt multiple și se extind de la reconstrucția medicală până la estetica facială și corporală:

  • Restabilirea funcției și aspectului țesutului lezat: pentru pacienții care au suferit traume sau diferite afecțiuni medicale incapacitante, chirurgia plastică poate restabili funcția unei părți a corpului, permițând pacientului să reia activitățile zilnice. Mai mult de atât, în același timp operator al intervenției chirurgicale este redat aspectul normal sau cât mai aproape de cel inițial, rezultatul favorabil și din punct de vedere estetic contribuind semnificativ la îmbunătățirea calității vieții.
  • Corectarea defectelor congenitale: în cazul persoanelor care s-au născut cu anomalii congenitale sau deformări fizice, chirurgia plastică este crucială și salvatoare, deoarece permite corectarea acestor probleme și determină elevarea stimei de sine.
  • Excizia unor leziuni benigne sau maligne: chirurgia plastică joacă un rol esențial în excizia leziunilor cutanate și subcutanate, fie ele benigne sau maligne, având ca obiectiv principal îndepărtarea acestor leziuni într-un mod eficient și estetic, minimizând riscul de complicații și recurență.
  • Reconstrucție post-mastectomie: pentru pacientele de sex feminin care au suferit o intervenție de mastectomie (îndepărtarea chirurgicală parțială sau totală a sânilor) din cauza cancerului de sân, reconstrucția mamară este o componentă importantă a procesului de recuperare. Chirurgia plastică poate ajuta aceste femei să-și recapete aspectul feminin și să-și regăsească încrederea în sine după această experiență traumatică.
  • Combaterea efectelor îmbătrânirii: o altă direcție importantă a chirurgiei plastice este combaterea semnelor îmbătrânirii. Proceduri precum liftingul facial chirurgical, blefaroplastia (chirurgia pleoapelor), liftingul mamar și injectarea substanțelor de volumizare sau stimulare a producției de colagen, pot contribui în mod considerabil la modificarea aspectului îmbătrânit și la restaurarea unui look fresh, luminos și întinerit.
  • Îmbunătățirea calității vieții: pentru o parte dintre pacienți, chirurgia plastică și cu precădere cea estetică, nu sunt doar despre aspectul exterior, ci și despre îmbunătățirea calității vieții lor în general, prin obținerea unui aspect pe care aceștia îl consideră mai dezirabil. Astfel, o modificare estetică de multe ori minimă, poate avea un impact enorm și profund asupra statusului psihologic al unei persoane, asupra motivației , a stimei de sine și asupra relațiilor personale și profesionale.

Cui se adresează chirurgia plastică?

Răspunsul la această întrebare este unul extrem de simplu: oricui. În această lume modernă în care, deși procedurile de estetică medicală sunt la ordinea zilei, chirurgia plastică nu este doar despre aspectul exterior. Aceasta este despre restaurarea încrederii și îmbunătățirea calității vieții pentru mulți oameni.

Prin urmare, chirurgia plastică se adresează unei plaje largi de persoane care doresc un boost de motivație și de energie pozitivă, fie prin corecția unor defecte, fie prin îmbunătățirea trăsăturilor naturale sau prin încetinirea efectelor îmbătrânirii.

De aceea, chirurgia plastică acoperă o gamă largă de protocoale și intervenții mai mult sau mai puțin invazive, pentru a putea fi aproape de pacienți și pentru a acoperi nevoile acestora.

Ce tipuri de intervenții există în chirurgia plastică?

În chirurgia plastică există o varietate extrem de mare de intervenții. Iată care sunt cele mai des solicitate dintre acestea:

  • Rinoplastia: aceasta reprezintă chirurgia de remodelare a nasului. Procedura are rolul de a corecta probleme precum deviațiile de sept, dimensiunile nesatisfăcătoare ale nasului și de a îmbunătăți proporțiile feței.
  • Liftingul facial: liftingul facial este o procedură prin care se îndepărtează excesul de piele și se strâng țesuturile faciale pentru a contura mandibula sau pomeții și pentru a reduce semnele îmbătrânirii de la nivelul feței și al gâtului.
  • Blefaroplastia: chirurgia pleoapelor implică îndepărtarea excesului de piele și de grăsime din jurul ochilor (de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare). Scopul este de a lumina privirea, și de a corecta aspectul pungilor de sub.
  • Otoplastia: chirurgia estetică a urechilor este utilizată pentru a corecta forma sau dimensiunea urechilor, în special în cazul urechilor proeminente sau cu diformități.
  • Augmentarea sânilor: prin această procedură, sânii pot fi măriți prin implanturi mamare sintetice sau prin transferul propriului țesut adipos.
  • Reducția și liftingul mamar: această intervenție este aleasă de femeile cu țesut mamar voluminos, supus gravitației. Prin procedură se pot realiza reducerea dimensiunii și liftingul sânilor, pentru a îmbunătăți confortul, și aspectul estetic al acestora.
  • Abdominoplastia: este o procedură chirurgicală pentru îndepărtarea excesului de piele și grăsime din zona abdominală, pentru a obține un abdomen mai plat și mai ferm.
  • Liposucția: această intervenție implică îndepărtarea grăsimilor din anumite zone ale corpului pentru a contura și a subția acele zone.
  • Implantul de păr: pentru bărbații și femeile care suferă de alopecie, adică de pierderea părului, implantul de păr poate fi o soluție pentru a obține o redensificare a zonelor afectate.
  • Chirurgia genitală estetică: un nou trend este reprezentat de intervențiile estetice în zona genitală. Aceste proceduri vizează îmbunătățirea aspectului genital, cum ar fi labioplastia (reducerea sau remodelarea labiilor.

Care sunt riscurile chirurgiei plastice?

Că orice alt tip de chirurgie, intervențiile plastice și estetice pozează anumite riscuri. Este important să selectați un medic chirurg cu experiență, care vă dă încredere și să discutați în detaliu cu acesta despre posibilele riscuri înainte de a decide să urmați o astfel de intervenție chirurgicală.

Din punct de vedere al riscurilor, acestea se împart în 2 categorii: cele date de anestezie și cele date de procedura în sine, cele din urmă fiind diferite în funcție de tipul intervenției și abordarea chirurgicală.

Iată câteva dintre riscurile comune asociate chirurgiei plastice și intervențiilor estetice:

  • Riscurile și complicațiile date de anestezie de tip reacții alergice, dificultăți de respirație
  • Sângerare prelungită sau formarea de hematom
  • Infecții la locul intervenției sau generalizate
  • Cicatrizare aberantă sau inestetică
  • Asimetrie sau rezultate nedorite
  • Durere persistentă postintervențională
  • Reacții alergice
  • Complicații legate de implanturi sau date de substanțeinjectate
  • Probleme de coagulare a sângelui

Mit vs. realitate în chirurgia plastică

Pe social media și nu numai, circulă numeroase mituri despre chirurgia plastică și estetică. Miturile pot influența de multe ori în mod negativ percepția publicului asupra acestei specialități medicale și le pot scădea eronat încrederea în domeniul medical.

Iată 3 mituri des întâlnite cu privire la chirurgia plastică și care este, de fapt, realitatea din spatele lor:

Mit 1 – Chirurgia plastică este rezervată doar persoanelor publice, vedetelor și persoanelor bogate.

Realitate – Nu doar la persoanele celebre sau cele cu resurse financiare ridicate pot beneficia de rezultatele chirurgiei plastice. Mulți oameni obișnuiți iau în considerare chirurgia plastică sau estetică pentru a-și corecta aspectul fizic sau pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

Mit 2 – Rezultatele chirurgiei plastice sunt permanente și nu necesită întreținere sau reintervenții ulterioare.

Realitate – Deși unele proceduri de chirurgie plastică pot avea rezultate pe termen lung, aspectul poate evolua consecutiv trecerii timpului, schimbărilor de greutate sau altor factori cum ar fi stilul de viață. În plus, unele proceduri pot necesita intervenții de întreținere ulterioare pentru a menține rezultatele dorite.

Mit 3 – Chirurgia plastică este destinată exclusiv femeilor.

Realitate – Chirurgia plastică este la fel de relevantă pentru bărbați ca și pentru femei. Bărbații pot beneficia de proceduri precum implantul de păr, rinoplastia, liposucția, liftingul facial și injectare de toxină botulinică/filler/stimulatori de colagen pentru a-și îmbunătăți aspectul și încrederea în sine.

Concluzie articol

În concluzie, este important să se abordeze chirurgia plastică și estetică cu o înțelegere corectă a beneficiilor și a riscurilor, iar așteptările să rămână în sfera realistă. Consultarea cu un chirurg plastician cu experiență este esențială pentru a obține cele mai bune rezultate și pentru a minimiza riscurile asociate cu procedurile chirurgicale și estetice.

În cele din urmă, chirurgia plastică este o artă care transformă vieți și zâmbete. Așa cum spunea Coco Chanel, “Frumusețea începe în momentul în care decizi să fii tu însuți.” Chirurgia plastică este uneori acel pas curajos de care ai nevoie, care să te stimuleze să devii cea mai bună variantă a ta!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce Este Solarul și Cum Îți Afectează Solarul Pielea?

Dacă până acum credeai că bronzul artificial la solar nu prezintă niciun risc pentru sănătatea ta și a pielii tale, este momentul să își schimbi perspectiva!

Acest articol te vă ajuta să înțelegi ce este solarul, cum se obține bronzul la solar și cum îți poate afecta solarul pielea într-un mod nociv.

Cuprins articol:

  1. Ce este solarul (aparatul de bronzat de tip solar)?
  2. Cine a inventat solarul?
  3. Cum se folosește un aparat de bronzat de tip solar?
  4. Care sunt riscurile utilizării solarului?
  5. Ce alternative de bronz sunt agreate de către medicii dermatologi?
  6. Când și de ce a fost asociat bronzul cu frumusețea?
  7. Există țări care interzic solarul?
  8. Concluzie articol

Ce este solarul (aparatul de bronzat de tip solar)?

Solarul, sau aparatul de bronzat de tip solar cum mai este denumit, este un dispozitiv cosmetic, care utilizează lămpi speciale (cu vapori de mercur, halogen sau iod, mai nou LED) pentru a emite radiații ultraviolete (UV) similare cu cele produse de soare.

Solarul este folosit pentru a obține un bronz artificial prin expunerea pielii la diferitele tipuri de radiații UV.

Un aparat de bronzat de tip solar poate avea diferite caracteristici și configurații, dar în general constă într-un pat sau o cabină echipată cu lămpi UV, ventilatoare pentru a menține o temperatură suportabilă, și uneori și sisteme de răcire sau de control a umidității.

Cine a inventat solarul?

Solarul, sau mai bine zis bronzul artificial la solar, a fost inventat de Friedrich Wolff, un cercetător german, în anii 1970. Acesta a dorit inițial să dezvolte o tehnologie bazată pe lumină artificială, care să faciliteze vindecarea mai rapidă a rănilor și tratarea unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul.

În timpul cercetărilor sale, acesta a observat că pielea pacienților săi devenea mai bronzată ca efect secundar al tratamentului.

Pornind de la această constatare, Wolff a continuat să dezvolte tehnologia pentru a crea un sistem care să permită oamenilor să obțină un bronz artificial prin expunerea la lumină artificială într-un mediu controlat, cum ar fi solarul.

Astfel că, în anul 1978, este brevetat primul solar cu uz comercial, acest moment deschizând calea pentru o industrie a bronzului artificial extrem de înfloritoare.

Cum se folosește un aparat de bronzat de tip solar?

Pentru a folosi un aparat de bronzat de tip solar, utilizatorii intră în cabina solarului și își expun pielea la lumină emisă de lămpile UV pentru o perioadă de timp specificată.

Această expunere stimulează melanocitele (celule specializate din piele) să producă intens melanină, adică pigmentul care ne dă culoare pielii, obținându-se astfel bronzul artificial.

Solarul emite radiații ultraviolete de tip UVA și UVB în mod artifical, emuland astfel modul și riscurile bronzării naturale obținute de la soare.

Care sunt riscurile utilizării solarului?

Utilizarea bronzului artificial la solar implică în mod cert și demonstrat prin studii medicale, anumite categorii de riscuri, nu doar pentru sănătatea pielii, ci și pentru starea generală a organismului.

Iată câteva dintre riscurile utilizării solarului:

  • Arsurile cutanate: expunerea excesivă (prea des, tip prelungit) la radiațiile ultraviolete (UV) emise de solar poate duce la arsuri cutanate, care se manifestă prin roșeață, inflamație și disconfort sau chiar durere. Arsurile nu crează doar disconfort, ci pot crește riscul de deteriorare a pielii și de apariție a leziunilor cutanate, atât a celor benigne, cât mai ales a celor maligne (cancere de piele).
  • Îmbătrânirea prematură a pielii: deși bronzul, în teorie, conferă un aspect tânăr și fresh, de fapt expunerea cronică la UV prin intermediul ședințelor repetate la solar duce la îmbătrânirea prematură a pielii. Consecința este apariția ridurilor, a petelor pigmentare, a pierderii elasticității pielii și per total rezultatul este un aspect tern, îmbătrânit.
  • Cancerele de piele: cel mai de temut risc legat de mersul la solar, deoarece presupune cel mai mare impact pe starea de sănătate este dezvoltarea de cancere cutanate. Sunt disponibile publicații bazate pe o cercetare mondială exhaustivă, care atestă faptul că utilizarea frecventă a solarului crește riscul de dezvoltare a cancerelor de piele, inclusiv a melanomului (cel mai agresiv cancer de piele). Pe scurt, radiațiile UV emise de solar, ca și cele provenite de la soare, pot induce modificări la nivelul ADN-ului (informația noastră genetică) și pot provoca mutații care să determine formarea tumorilor maligne cutanate.
  • Leziuni oculare: expunerea la radiațiile UV din solar pot provoca inclusiv leziuni oculare, precum fotokeratita (arsura corneei) și cataracta. Protejarea ochilor cu ochelari de protecție speciali este esențială pentru a încerca prevenirea acestor leziuni.
  • Suprimarea sistemului imunitar: mersul recurent la solar, la fel ca expunerea cronică la soare, poate suprima sistemul imunitar al organismului, ceea ce îl face mai pasibil de a dezvolta boli infecțioase.
  • Reacții alergice sau iritații cutanate: unele persoane pot experimenta reacții alergice sau iritații cutanate în urma utilizării solarului, în special dacă au pielea sensibilă.

Ce alternative de bronz sunt agreate de către medicii dermatologi?

Dacă totuși dorești să ai o piele “bronzată”, iată 2 variante prin care poți obține un aspect mai pigmentat și mai strălucitor, care să nu fie dăunătoare pentru sănătatea ta și care sunt agreate de medicii dermatologi:

  1. Produse cosmetice autobronzante: autobronzantele sunt produse cosmetice sub formă de cremă, loțiune, ulei sau spray, care conțin ingrediente ce colorează temporar pielea, oferind un aspect bronzat. Acestea se bazează pe ingrediente precum dihidroxiacetona (DHA), care reacționează cu proteinele din stratul extern al pielii pentru a produce o nuanță bronzată. Așadar, autobronzantele sunt o alternativă mai sigură față de solar și pot fi utilizate pe întregul corp sau doar pe anumite zone pentru a obține un aspect bronzat.
  2. Produse de machiaj: pentru un eveniment important la care dorești ca pielea ta să strălucească, poți folosi atât pe față cât și pe corp, produse speciale de machiaj de tip pudră bronzantă, iluminatoare lichide, etc. Acestea reprezintă o opțiune deși temporară, totuși mult mai sigură de a obține un aspect bronzat față de mersul la solar.

Când și de ce a fost asociat bronzul cu frumusețea?

În prezent, percepția frumuseții dată de o piele bronzată rămâne un subiect intens disputat. În trecut, chiar din Grecia Antică pielea bronzată era adesea asociată cu ideea de sănătate și vigurozitate, fiind admirată în special la sportivi și războinici.

În istoria recentă, pielea bronzată ca etalon de frumusețe a câștigat o mare popularitate în Statele Unite ale Americii ale anilor ‘60-’70.

Actualmente, deși încă mai există admirație pentru pielea bronzată, conștientizarea riscurilor pentru sănătate induse de bronzul artificial a condus la o reconsiderare a idealurilor de frumusețe, cu accent pe un aspect natural, cu piele albă, și prin urmare la promovarea protecției solare și încetarea utilizăriilor mtetodelor artificiale de bronz, cum este solarul.

Există țări care interzic solarul?

Cercetările medicale asupra efectelor nocive ale bronzului artificial au un impact atât de mare, încât unele state au început să își protejeze locuitorii prin decizii politice.

Spre exemplu, utilizarea comercială a solarului a fost interzisă în întregime în Brazilia încă din anul 2009 și în Australia din 2015.

Începând cu 2017, treisprezece state din SUA au interzis și ele folosirea solarului de către persoanele sub 18 ani. Momentan, în România nu există nicio decizie guvernamentală asupra bronzului artificial la solar.

Mai mult decât atât, această meta-analiză de la Rodriguez-Acevedo AJ et al, Indoor tanning prevalence after the International Agency for Research on Cancer statement on carcinogenicity of artificial tanning devices: systematic review and meta-analysis. Br J Dermatol 2020 a demonstrat cum numărul cancerelor de piele cauzate de bronzul artificial au scăzut deoarece populația a înțeles riscurile solarului și a renunțat la acest obicei.

Concluzie articol

În concluzie, deși mersul la solar poate oferi un bronz temporar și o senzație plăcută, nu trebuie să uităm să prioritizăm sănătatea pielii!

Riscurile asociate bronzului artificial sunt mari, în comparație cu beneficiul pe care acesta îl aduce.

Nu uita ca frumusețea pielii este de fapt o reflexie a stării de sănătate a acesteia, nu a gradului de pigmentare!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce Sunt Alunițele (Nevii) și Importanța Monitorizării Acestora

În acest articol, vom explica ce sunt alunițele (nevii), de ce apar ele, importanța monitorizării alunițelor și cum să facem acest lucru în mod corespunzător.

Printre aspectele esențiale ale monitorizării sănătății pielii se numără și observarea alunițelor.

Acestea pot prezenta indicii importante despre starea noastră de sănătate și pot semnala potențiale probleme dermatologice, în mod special melanomul (cel mai agresiv cancer de piele).

Cuprins articol:

  1. Ce sunt alunițele (nevii)?
  2. Câte tipuri de alunițe (nevi) există?
  3. De ce apar alunițele?
  4. Cum arată alunițele?
  5. Cum se monitorizează alunițele?
  6. Care sunt factorii de risc ce pot determina transformarea malignă a alunițelor?
  7. Când trebuie să merg la medicul dermatolog dacă am alunițe?
  8. Când excizăm alunițele?
  9. Concluzie articol

Ce sunt alunițele (nevii)?

Alunițele, sau “nevi” cum este denumirea medicală a acestora, reprezintă leziuni tegumentare benigne. Alunițele sunt de fapt proliferări locale de melanocite, adică celule ale pielii care conțin pigment, motiv pentru care utilizăm termenul de “nevi pigmentari”.

Câte tipuri de alunițe (nevi) există?

Există foarte multe tipuri de alunițe, însă o formă importantă de clasificare se face în baza momentului apariției acestora, astfel că există:

  • Nevi pigmentari congenitali: Nevii pigmentari congenitali apar în primii ani de viață și pot fi mici (sub 1.5 cm) , medii, giganți (peste 20 cm) și pot avea sau nu fire de păr înglobate
  • Nevi pigmentari dobândiți : Nevii pigmentari dobândiți apar o dată cu trecerea timpului și cu expunerea la radiațiile UV.

De ce apar alunițele?

Deși motivul exact al proliferării locale a celulelor nevice este necunoscut, este demonstrat faptul că numărul de alunițe pe care o persoană le are depinde în principal de 3 categorii de factori:

  • Genetici
  • Expunerea la soare
  • Statusul imun

Cum arată alunițele?

Nevii melanocitari variază foarte mult din punct de vedere clinic, dermatoscopic și histologic.

Am enumerat aici câteva aspecte care te pot ajuta să recunoști mai ușor dacă este vorba despre alunițe:

  1. Alunițele pot apărea pe orice zonă a corpului, inclusiv în zona genitală, sau pe scalp.
  2. Ele diferă ca aspect în funcție de localizarea pe o anumită suprafață a corpului.
  3. Alunițele pot fi plate sau proeminente.
  4. Acestea variază în culoare de la roz sau nuanța pielii, până la maro închis, albastru sau negru.
  5. Persoanele cu pielea deschisă tind să aibă și nevi de culoare deschisă sau mai rozalii, iar cei cu pielea închisă, de regulă au alunițe maro închis sau negre.
  6. Deși în cea mai mare parte, alunițele au formă rotundă sau ovală, acestea pot apărea uneori sub forme neobișnuite.
  7. Dimensiunea lor variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri în diametru. Pe perioada copilăriei și adolescenței cresc în dimensiuni în acord cu dezvoltarea organismului dar se opresc de regulă undeva în jurul vârstei de 25-30 de ani.

Cum se monitorizează alunițele?

Monitorizarea alunițelor pentru a identifica eventuale semne de pericol este esențială pentru sănătatea pielii.

Poate că ai mai auzit până acum de Regula ABCDE care se referă la câteva aspecte pe care ar trebui să le urmărești și semne care pot indica faptul că o aluniță ar putea fi periculoasă, acestea fiind următoarele:

  • A – Asimetrie: o aluniță sănătoasă este în general simetrică, ceea ce înseamnă că jumătatea stângă este similară cu jumătatea dreaptă. Dacă observați o asimetrie semnificativă, acesta ar putea fi un semn de alarmă.
  • B – Borders, margini neregulate: Contururile regulate și bine definite sunt caracteristice alunițelor normale. Cele neregulate, haotice pot indica o potențială transformare malignă.
  • C – Culoare: Variabilitatea notabilă în ceea ce privește culoarea aluniței poate fi semnul unor schimbări celulare anormale. Diferite nuanțe de maro, negru, roșu sau albastru în cadrul aceleiași leziuni pot ridica suspiciuni.
  • D – Diametru: Acest criteriu se referă la dimensiunea aluniței. Un diametru mai mare de 6 milimetri poate indica o creștere anormală a celulelor și ar trebui investigat mai amănunțit.
  • E – Evoluție: Schimbările în dimensiune, formă, culoare, margini sau alte caracteristici ale aluniței în timp sunt esențiale pentru evaluarea riscului. Orice modificare semnificativă observați, trebuie adusă la cunoștința medicului dermatolog pentru evaluare clinică și dermatoscopică detaliată.

Te rog să reții faptul că aceste criterii nu sunt singulare și pot exista și alte semne sau simptome care pot ridica suspiciuni.

Este recomandat să apelați la serviciile dermatologice oferite de către medicul dermatolog, programarea unui consult fiind crucială în cazul oricăror îngrijorări legate de alunițe sau leziuni cutanate.

Care sunt factorii de risc ce pot determina transformarea malignă a alunițelor?

Transformarea nevilor în melanom poate fi influențată de o serie de factori de risc. Este important să rețineți că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează transformarea nevului în melanom, dar acești factori pot crește probabilitatea acestui proces.

Iată 6 factori de risc relevanți:

  1. Istoric familial de melanom
  2. Istoric personal de cancer de piele (melanom sau alte cancere cutanate)
  3. Piele deschisă la culoare (fototip cutanat Fitzpatrick 1, 2), păr blond, ochi albaștri sau verzi
  4. Număr mare de alunițe
  5. Expunere repetată la radiațiile ultraviolete și arsuri solare
  6. Imunosupresie în cadrul bolilor autoimune sau a terapiei cu medicamente imunosupresoare

Preocuparea intensă și atenția sporită a medicilor dermatologi în privința alunițelor survine din cauza potențialului de transformare malignă a acestora.

Deși e important de știut că melanomul se dezvoltă în 70% din cazuri pe pielea fără leziuni, rămâne totuși un procent ridicat de 30% în care melanomul apare pe nevi preexistenți.

Când trebuie să merg la medicul dermatolog dacă am alunițe?

Ghidurile recomandă auto urmărirea lunară a pielii în oglindă și un consult dermatologic anual. În cadrul acestuia se efectuează examenul clinic general și examinarea dermatoscopică (dermatoscopia).

Dermatoscopia presupune evaluarea alunițelor cu dermatoscopul, un dispozitiv medical optic, ce mărește leziunile și care permite analiza detaliată a acestora. Dermatoscopia este una dintre analizele medicale de bază din cadrul dermatologiei.

În cazul în care nu se decelează leziuni suspecte, recomandarea va fi de repetare anuală a consulturilor, iar în caz contrar, dacă se pune problema monitorizării evoluției unei leziuni atipice, revenirea în cabinetul dermatologic va avea loc mai repede, conform indicațiilor.

Pe lângă consultația dermatologică de rutină, iată ce alte motive trebuie să te determine să stabilești imediat o programare:

  • Apariția unei leziuni pigmentare noi
  • Modificarea unei leziuni preexistente de tip: ulcerație, sângerare, mâncărime și orice criteriu din regula ABCDE

Dacă ai un motiv de îngrijorare sau neliniște în legătură cu orice aluniță, chiar și în absența unor schimbări evidente, este întotdeauna bine să te adresezi medicului dermatolog pentru o evaluare!

Când excizăm alunițele?

Decizia de a exciza, adică de a îndepărta chirurgical o aluniță se ia de regulă dacă te afli în unul din următoarele 3 scenarii:

  1. Ai o aluniță cu semne de displazie (de transformare malignă) sau chiar criterii de melanom, moment în care se impune excizia chirurgicală cât mai rapidă a leziunii, cu examen histopatologic și o conduită ulterioară conform diagnosticului.
  2. Ai o aluniță proeminentă într-o zonă mai pretențioasă, care este frecvent traumatizată și prezintă semne de inflamație cronică – de subliniat faptul că riscul de malignizare nu este mai mare, dar în schimb disconfortul tău este crescut. În acest caz, în urma unei discuții pe larg cu medicul dermatolog despre riscuri și beneficii, poți opta pentru excizia chirurgicală.
  3. Ai o aluniță perfect normală din punct de vedere medical, însă pe tine te complexează și te deranjează prezența acesteia foarte tare din punct de vedere estetic. Și în acest caz poți alege intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea nevului, dar cu înțelegerea faptului ca pe locul leziunii va rămâne totuși o mică cicatrice.

Contactează oricând cu încredere un medic dermatolog, acesta te va ajuta cu intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea nevului.

Concluzie articol

În lumea aparent simplă a alunițelor, descoperim de fapt semnele unei povești complexe: aceea a sănătății noastre.

Prin monitorizare atentă, conștientizare și consultații medicale regulate la dermatolog, putem contribui la prevenirea și depistarea precoce a unor eventuale probleme dermatologice, precum cel mai de temut cancer de piele, melanomul. Prevenția este cheia!

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce Este SPF și Cum Funcționează? Află Cum Poți Folosi Corect SPF

Acest articol acoperă un subiect extrem de dezbătut din sfera îngrijirii pielii și anume protecția solară prin creme SPF (Sun Protection Factor).

Alegerea unui astfel de produs poate fi copleșitoare, dar parcurgerea acestor informații cu siguranță îți vă facilita decizia.

Cuprins articol:

  1. Ce este SPF?
  2. Cum funționează un produs cu SPF?
  3. Ce tipuri de produse cu SPF există?
  4. Cum folosești corect SPF?
  5. Care sunt beneficiile utilizării SPF?
  6. Poți aplica SPF dacă ești însărcinată?
  7. Ce SPF poți folosi pentru copii?
  8. Alte informații despre istoria SPF
  9. Concluzie articol

Ce este SPF?

Termenul “SPF” este o abreviere a “Sun Protection Factor”, adică factor de protecție solară și reprezintă o formă de măsurare a eficacității protecției solare împotriva înroșirii pielii induse de razele soarelui.

SPF este definit ca raportul dintre cea mai mică cantitate de radiație UV necesară pentru a produce a eritem minim pe pielea protejată de protecție solară, la cantitatea de energie necesară pentru a produce același eritem pe pielea neprotejată. Această definiție este preluată din articolul ‘Dispelling myths about sunscreen’ publicat de Bennet SL et al în 2022.

Cu alte cuvinte, dacă aplicăm această definiție la viața de zi cu zi, ea s-ar traduce astfel: De exemplu, dacă o persoană ar începe să se ardă după 10 minute de expunere la soare fără protecție, utilizarea unei creme cu SPF 30 ar putea prelungi acest interval de protecție de 30 de ori, adică aproximativ 300 de minute (10 minute × 30 SPF = 300 minute).

Este important de menționat faptul că SPF se referă doar la protecția împotriva radiațiilor UVB, care sunt responsabile în principal pentru arsurile solare și care contribuie la dezvoltarea cancerului de piele.

Cum funționează un produs cu SPF?

Produsele de protecție solară (produse cu SPF) conțin de fapt niște filtre, tehnologia acestora fiind de 2 feluri:

  1. Filtre chimice (organice): absorb radiația solară și o dispersează în piele. Conțin substanțe precum: avobenzonă, oxibenzonă, octinoxat. Pot fi ușor de aplicat, deoarece ingredientele permit o formulare fluidă.
  2. Filtre fizice (minerale): formează o barieră la suprafața pielii, care se comportă ca o oglindă și reflectă radiația solară, astfel încât nici produsul și nici razele UV nu sunt absorbite la nivelul pielii. Conțin: oxid de zinc sau dioxid de titan. Au o textură mai groasă și deseori sunt formulate cu adăugare de pigment, conferind acoperire pentru imperfecțiuni.

Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea protecției solare cu eticheta „spectru larg”, deoarece aceste tipuri de produse de fotoprotecție sunt completate cu tehnologii ce protejează și împotriva radiației albastre, luminii vizibile și chiar razelor infraroșii.

Ce tipuri de produse cu SPF există?

Produsele cu SPF sunt disponibile într-o varietate largă pentru a se potrivi diferitelor preferințe și nevoi ale pielii.

Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de produse cu SPF:

  • Creme și loțiuni cu SPF: Cremele si loțiunile cu SPF sunt produse uzuale de protecție solară. Marea majoritate pot fi aplicate și pe față și pe corp. Se găsesc într-o varietate de texturi, cu parfum sau fără, de la creme mai onctuoase la formule mai ușoare, non-grase, etc.
  • Spray-uri cu SPF: Spray-urile cu SPF sunt ușor de aplicat, unele necesită să fie întinse, altele nu. Sunt potrivite pentru a acoperi zonele mari sau pentru a reaplica rapid protecția solară pe față sau corp.
  • Balsam de buze cu SPF: Nu uita că și buzele au nevoie de fotoprotecție.
  • Creme BB și CC cu SPF: Cremele BB și CC cu SPF sunt produse cosmetice care oferă acoperire și protecție solară în același timp. Ele pot avea texturi ușoare și sunt ideale pentru a uniformiza nuanța tenului și a oferi protecție solară.
  • Fonduri de ten cu SPF: Fondurile de ten cu SPF oferă o acoperire mai mare a imperfecțiunilor tenului și protecție solară în același produs. Atenție la factorul de protecție înscris pe ambalaj! Într-o zi cu index UV mare, e necesară completarea cu alt produs SPF.
  • Pudre cu SPF: Pudrele cu SPF sunt excelente pentru reaplicarea pe parcursul zilei peste machiaj, oferind protecție suplimentară anti UV
  • Vestimentație cu protecție solară: Anumite țesături și haine sunt fabricate cu tehnologie care oferă protecție solară adițională. De luat în considerare pentru mersul la mare sau la piscină!
  • Suplimente orale cu protecție solară: Există suplimente care conțin antioxidanți și nutrienți care susțin sănătatea pielii și pot oferi o anumită protecție împotriva radiațiilor solare. Din păcate, încă nu a fost descoperită pastila magică pentru fotoprotecție, astfel încât trebuie aplicată și o cremă SPF, pe lângă suplimente.

Cum folosești corect SPF?

Dacă dorești să folosești corect SPF-ul și să te bucuri de protecție anti UV eficientă, este crucial să ai în vedere următoarele aspecte:

  • Aplică cantitatea corectă de produs cu SPF: ca regulă generală, aplică o cantitate de aproximativ o linguriță (5 ml) pentru față și gât și aproximativ o palmă plină (30 ml) pentru corp.
  • Aplică SPF înainte de expunerea la soare: aplică produsul cu SPF cu cel puțin 15-30 de minute înainte de expunerea la soare, astfel produsul are timp să fie absorbit în piele și să-și facă efectul.
  • Reaplică la intervale regulate: un pas de multe ori uitat, dar extrem de important este reaplicarea SPF la fiecare 2 ore sau mai des, în special după înot, transpirație abundentă sau ștergere cu prosopul. Atenție, chiar și produsele rezistente la apă trebuie reaplicate în mod regulat!
  • Nu uita să aplici SPF și în aceste zone: urechi, buze, spatele gâtului și partea superioară a capului (la persoanele cu păr rar sau chelie.
  • Folosește produse cu SPF potrivite nevoilor tale: dacă ai pielea sensibilă sau predispusă la acnee, alege produse non-comedogenice și fără parfum. Pentru pielea uscată, optează pentru produse mai hidratante.
  • Combină produsul cu SPF cu alte măsuri de fotoprotecție: crema SPFl nu este singura măsură de protecție solară. Poartă haine de protecție, cum ar fi pălării cu boruri largi, și bluze cu mânecă lungă din fibre naturale. Asigură fotoprotecția ochilor prin ochelari de soare cu lentile speciale.
  • Nu uita de zilele înnorate sau iarna: aplică SPF pe tot parcursul anului 365/365 zile, inclusiv dacă lucrezi de acasă și ai biroul lângă geam.

Care sunt beneficiile utilizării SPF?

Utilizarea regulată a produselor cu SPF aduce numeroase beneficii pentru sănătatea și aspectul pielii.

Iată câteva dintre beneficiile utilizării SPF:

Poți aplica SPF dacă ești însărcinată?

SPF poate fi aplicat și pe perioada sarcinii și alăptării, cu condiția ca filtrul să fie unul mineral (fizic), care nu se absoarbe în organism.

Ce SPF poți folosi pentru copii?

În funcție de câți ani are copilul tău, urmărește aceste sfaturi:

  • Dacă ești mămică de puțin timp și bebele tău are sub 6 luni: ferește-l de razele directe ale soarelui și nu aplica nici un fel de produs cu SPF, acestea nu sunt potrivite pentru o piele atât de sensibilă.
  • Dacă ai un copilaș de peste 6 luni: poți utiliza la fel ca în sarcină, un produs SPF cu filtru mineral.
  • De pe la 2-3 ani de vârstă: se poate începe și aplicarea unui SPF cu filtre chimice. Totuși, cel mai bun mijloc de fotoprotecție pentru micuții tăi râmâne evitarea expunerii solare prelungite!

Alte informații despre istoria SPF

Istoria protecției solare poate fi urmărită până la vechii egipteni, a căror cultură punea încă de pe atunci o mare valoare pe o pielea deschisă la culoare.

Foloseau ingrediente precum tărâțe de orez, iasomie și boabe de lupin pentru a evita efectul de bronz indus de razele soarelui.

Cremele moderne de protecție solară nu au apărut decât începând cu ​​anii 1930.

Personalitățile creditate pentru crearea primei creme de protecție solară sunt Eugene Schueller și Franz Greiter. În 1935, Schueller, fondatorul L’Oreal, a creat o protecție solară uleioasă numit „Ambre Solaire”, care conținea pe atunci salicilat de benzil.

Trei ani mai târziu, Greiter, un om de știință austriac și pasionat de alpinism a suferit o arsură solară în timp ce urca pe vârful alpin Piz Buin. Acest fapt l-a determinat să înființeze compania Piz Buin și să creeze crema de protecție solară numită „Glacier Cream” care a apărut în 1946.

De atunci, tehnologia și medicina au evoluat foarte mult, motiv pentru care, astăzi ne bucurăm de opțiuni multiple în ceea ce privește cremele cu SPF, din care sigur putem să ne alegem cu ușurință produsul preferat.

Concluzie articol

Sper că acum, după ce ai parcurs acest articol, îți e mult mai ușor să te decizi asupra unui produs cu SPF și că ai înțeles cu adevărat importanța fotoprotecției.

Alegând atent și aplicând cu grijă produsele cu SPF, transformi protecția solară într-o declarație de iubire și grijă pentru pielea ta, protejându-i nu doar aspectul, ci și sănătatea pe termen lung.

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce Este Cancerul de Piele: Riscuri, Tipuri, Tratamente, Prevenție

Pielea noastră poate fi uneori afectată de patologii grave, cum ar fi cancerele cutanate.

Focusul acestui articol este acela de a înțelege importanța măsurilor de prevenție a cancerelor cutanate și necesitatea programării unui consult dermatologic de timpuriu în cazul apariției unor leziuni noi sau a modificării celor existente.

Curpins articol:

  1. Ce este cancerul de piele (cancerul cutanat)?
  2. Care sunt tipurile cele mai frecvente de cancere de piele?
  3. Care sunt factorii de risc ai dezvoltării cancerelor cutanate?
  4. Ce presupune diagnosticul cancerelor cutanate?
  5. Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerele cutanate?
  6. Ce măsuri de prevenție există pentru cancerele de piele?
  7. Mit sau realitate despre cancere cutanate
  8. Concluzie articol

Ce este cancerul de piele (cancerul cutanat)?

Cancerul de piele, sau cancerul cutanat cum mai este denumit, reprezintă acele tumori maligne care se dezvoltă din anumite tipuri de celule de la nivelul pielii.

Carcinogeneza presupune o alterare a sistemelor de control și reglare a diviziunii celulare, având drept consecință multiplicarea permanentă și anarhică a celulelor canceroase care, fie se grupează și alcătuiesc o tumoră solidă, fie se răspândesc nesistematizat în sânge, ganglioni limfatici sau piele. Această definiție este preluată din cartea “Boli dermatologice și infecții sexual-transmisibile” scrisă de Virgil Pătrașcu.

Cancerele de piele totalizează aproximativ 6% din patologia cutanată și au următoarele caracteristici:

  • Se dezvoltă adesea pe leziuni preexistente, al căror tratament în timp util poate preîntâmpina transformarea malignă.
  • Sunt diferite din punct de vedere clinic și histologic (adică sunt alcătuite din tipuri diferite de celule).

Care sunt tipurile cele mai frecvente de cancere de piele?

Cele mai frecvente de cancere de piele sunt următoarele:

  1. Carcinomul bazocelular: este cel mai comun tip de cancer de piele, dar cel mai puțin agresiv. Apare adesea pe zonele expuse la soare, cum ar fi fața și gâtul, și se manifestă prin leziuni nodulare, sau ulcerații care nu se vindecă și care pot sângera sau forma cruste pe suprafață. Important de menționat este faptul că are rata de vindecare cea mai mare, deoarece metastazează extrem de rar, în sub 1% din cazuri, conform articolului “A. Metastatic Basal Cell Carcinoma: A Rare Manifestation of a Common Disease” publicat de Piva de Freitas et al în 2017.
  2. Carcinomul spinocelular: se dezvoltă din celulele stratului superficial al pielii, de regulă la persoane vârstnice, fiind mai agresiv decât precedentul, deoarece este o potențială sursă de metastaze, atât pe cale limfatică cât și sanguină. Poate apărea fie ca o placă sau nodul cu suprafața mai solzoasă sau ca o leziune roșie sângerândă.
  3. Melanomul: este cel mai agresiv tip de cancer de piele și derivă din melanocite, celulele care dau pigment pielii. Este agresiv atât prin creșterea rapidă, cât și prin rata crescută de metastazare. 30% din melanoame se dezvoltă pe nevi “alunițe”, iar 70% pe pielea anterior sănătoasă, fără leziuni pigmentare. De obicei, apare sub formă de alunițe sau pete pigmentate care se modifică în dimensiune, formă sau culoare și devin asimetrice, fie sub formă de leziuni maro/brune/negre/roz-roșii care cresc rapid și ulcerează. Este crucial să le diagnosticăm din stadii incipiente, pentru a putea discuta de curabilitate și nu de paliație.

Bineînțeles că pe lângă tipurile principale de cancer cutanat există și alte forme, cum ar fi următoarele:

  • Limfoame cutanate primare
  • Dermatofibrosarcom protuberans
  • Carcinom cu celule Merkel
  • Sarcom Kaposi
  • Cancere de glande sebacee
  • Metastaze cutanate ale cancerelor viscerale

Care sunt factorii de risc ai dezvoltării cancerelor de piele?

Factorii de risc care contribuie la dezvoltarea cancerelor de piele sunt o combinație între predispoziția genetică și factorii de mediu.

Factorii genetici de risc cunoscuți, conform WHO, sunt următorii:

  • Pielea deschisă la culoare
  • Ochii albaștri, verzi
  • Păr deschis la culoare
  • Pistrui
  • Tendința de a se arde la expunerea solară
  • Număr mare de nevi (alunițe)
  • Istoric familial de cancer cutanat

Factorii de mediu incriminați în dezvoltarea cancerelor cutanate sunt următorii:

  1. Radiația solară: radiațiile solare, în special radiațiile ultraviolete (UV), sunt unul dintre factorii principali implicați în dezvoltarea cancerelor cutanate. Expunerea excesivă și neprotejată la aceste radiații poate deteriora ADN-ul celulelor pielii și poate duce la apariția cancerelor cutanate în timp. Vorbim aici atât de arsuri solare repetate, cât și de expunere cronică, îndelungată în context profesional sau recreațional.
  2. Solarele: utilizarea frecventă a aparatelor de bronzat sau expunerea la alte surse artificiale de radiații UV poate crește riscul de cancer de piele.
  3. Substanțe chimice și substanțe toxice: anumiți compuși chimici, cum ar fi arsenicul din unele surse de apă poluate sau substanțele chimice din anumite locuri de muncă (industria chimică sau de prelucrare a lemnului), gudronul, uleiurile minerale, pesticidele și anumite substanțe din industria petrolului pot crește riscul de cancer cutanat.
  4. Imunosupresia: persoanele cu sistem imunitar slăbit din diverse motive (transplant de organe, boli autoimune, tratamente imunosupresoare) sunt mai vulnerabile la dezvoltarea cancerului de piele.

Ce presupune diagnosticul cancerelor cutanate?

Diagnosticul cancerelor cutanate este apanajul medicului dermatolog și se desfășoară în următorii 3 pași:

  1. Examinarea dermatoscopică: Examenul clinic general este ideal completat de examinarea dermatoscopică. Este folosit un instrument de mărire a pielii (dermatoscop) pentru a observa în detaliu leziunile, iar pe baza unor criterii se diferențiază leziunile benigne (necanceroase) de cele maligne (canceroase).
  2. Evaluarea imagistică: actualmente se pune accentul pe dezvoltarea unor tehnici imagistice precum ecografia cutanată și microscopia confocală de reflectanță in vivo care pot contribui în mod complet neinvaziv și specific la diagnosticul cancerelor cutanate. Acestea presupun costuri foarte mari și o pregătire extrem de vastă, motiv pentru care încă nu sunt implementate în cabinete. Totodată, nu sunt imperios necesare diagnosticului, ci adjuvante. În schimb, în cazul în care există suspiciuni cu privire la răspândirea cancerului de piele la nivelul ganglionilor limfatici sau la alte organe, medicul poate recomanda teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau PET CT (tomografie cu emisie de pozitroni).
  3. Biopsia cutanată: dacă medicul dermatolog identifică o leziune suspectă, acesta poate decide să efectueze o biopsie. Procedura implică prelevarea unei mostre mici de țesut din leziunea cutanată pentru a fi examinată sub microscop în laboratorul de anatomie patologică. Diagnosticul histopatologic este gold standard, adică este cel mai acurat pentru a stabili natura unei leziuni. Mai mult decât atât, pe lângă confirmarea diagnosticului, oferă informații suplimentare despre tipul specific de cancer de piele, gradul de invazie, diferențierea și cel mai important, stadializarea.

Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerele cutanate?

În primul rând, opțiunea de tratament este aleasă și poate diferi în funcție de tipul și stadiul cancerului de piele, prezența patologiilor asociate, localizarea pe pielea feței/scalpului/corpului/mucoaselor, vârstei și a altor factori individuali.

Iată câteva opțiuni de tratament pentru cancerele cutanate:

  • Chirurgia: este adesea prima și de multe ori cea mai bună opțiune terapeutică deoarece are rol curativ (de vindecare) al cancerelor cutanate. Procedura poate fi efectuată de medicul dermatolog/chirurg plastician/chirurg general/chirurg oncolog și constă în îndepărtarea chirurgicală completă a leziunii și a unei porțiuni de țesut perilezional sănătos, pentru a asigura o margine de rezecție liberă de celule tumorale. Piesa de excizie se trimite și ea la laborator pentru evaluare completă și pentru a confirma că tumora a fost excizată în totalitate. Există tehnica microchirugicală Mohs, prin care piesele de excizie sunt evaluate la microscop în timp real și operația se întinde exact cât să îndepărteze tumora și să realizeze o margine de siguranță. Rezultatul vine cu siguranță mai mare și beneficiu estetic superior.
  • Crioterapia: acest tratament implică distrucția leziunilor prin congelare cu azot lichid. Poate fi o opțiune pentru adresarea leziunilor precanceroase, sau a epitelioamelor bazocelulare superficiale. Dezavantajul este acela ca nu permite evaluare histopatologică, dar este mult mai ușor de suportată de pacienți, mai ales în cazul celor care dezvoltă leiuni multiple.
  • Terapii medicamentoase: în cazul melanomului avansat sau metastatic, sau în cazul unor forme specifice de carcinom bazocelular și spinocelular, se pot folosi terapii medicamentoase, cum ar fi terapiile cu inhibitori de BRAF/MEK sau terapiile imunologice. În aceste stadii avansate, din păcate intenția tratamentelor nu mai este una curativă, ci doar de încetinire a progresului bolii.
  • Radioterapia: se utilizează în unele cazuri pentru a reduce în dimensiuni leziunile canceroase mari și extinse. De regulă este utilizată în momentul în care timpul chirurgical este deja depășit și pentru adresarea metastazelor.

Este crucial ca tratamentul dermato-oncologic să fie personalizat pentru fiecare pacient și să fie coordonat de către o echipă multidisciplinară de medici specializați în tratarea cancerelor cutanate, pentru a asigura cea mai bună abordare în funcție de nevoile și condiția fiecărui pacient.

Ce măsuri de prevenție există pentru cancerele de piele?

Pentru a reduce riscul dezvoltării cancerelor cutanate, este important să urmăm aceste principii de prevenție:

  • Identificarea și evitarea factorilor de risc incriminați în dezvoltarea cancerelor cutanate.
  • Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu evitarea fumatului, a consumului excesiv de alcool și a substanțelor toxice.
  • Evitarea bronzării artificiale (Nu există conceptul de “bronz sănătos”).
  • Protecția împotriva radiațiilor UV prin aplicarea corectă a cremelor cu factor de protecție solară SPF (cantitate suficientă, distribuție uniformă, reaplicare la 2 ore) și vestimentație corespunzătoare (haine UPF, pălării cu boruri largi, fibre naturale, mâneci lungi, etc).
  • Autoevaluarea lunară și evaluarea dermatologică și dermatoscopică anuală a leziunilor cutanate și a pielii în întregime.

Prevenția este esențială în reducerea riscului de cancer de piele și este idealul menținerii stării de sănătate. Adoptarea acestor măsuri, a unei atitudini preventive și a vigilenței asupra stării pielii, poate fi extrem de benefică în prevenirea și detectarea timpurie a cancerelor cutanate.

Mit sau realitate despre cancere cutanate

Este important să știm să diferențiem informațiile medicale relevante, bazate pe dovezi științifice de vorbele “din popor” care încă circulă în populație.

Vă prezentăm următoarele 3 mituri:

  1. Cancerul de piele afectează doar persoanele în vârstă sau pe cele cu ten deschis.
  2. Expunerea la soare doar în timpul verii poate cauza cancer de piele.
  3. Utilizarea cremei cu factor de protecție solară (SPF) elimină complet riscul de cancer de piele.

Mai jos veți găsi explicațiile pentru aceste mituri.

Cancerul de piele afectează doar persoanele în vârstă sau pe cele cu ten deschis?

Cancerul de piele poate apărea la orice vârstă și poate afecta orice fototip cutanat. Dar da, pielea deschisă la culoare reprezintă un factor de risc suplimentar.

Expunerea la soare doar în timpul verii poate cauza cancer de piele?

Expunerea la radiațiile solare în orice moment al anului, chiar și în zile înnorate sau în sezonul rece poate duce la cancer de piele. Efectul cumulativ este extrem de important, chiar și în lipsa arsurilor solare.

Utilizarea cremei cu factor de protecție solară (SPF) elimină complet riscul de cancer de piele?

Crema cu SPF ajută la reducerea riscului de cancer de piele, dar nu elimină complet riscul. Nicio măsură de prevenție nu este complet infailibilă. Dar completarea utilizării SPF, cu alte măsuri preventive poate contribui semnificativ la diminuarea riscului

Concluzie articol

Iată deci cum cancerele cutanate nu doar că există, ci pot fi extrem de agresive la orice vârstă. Este crucial să avem grijă de noi și de sănătatea pielii noastre, care în lupta cu factorii agresori externi, ne este cea mai buna prietenă.

În fiecare rază de soare, cu fiecare pas pe plajă sau prin parc, pielea noastră păstrează amintiri, uneori într-o aluniță discretă, alteori într-o nuanță de bronz. Este extrem de important să fim blânzi cu ea și să-i oferim protecția de care are nevoie pentru a străluci mereu în sănătate și frumusețe.

Programează-te acum

Completează formularul de mai jos și te vom contacta pentru stabilirea detaliilor programării solicitate