Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce este solarul și cum îți afectează solarul pielea?

Dacă până acum credeai că bronzul artificial la solar nu prezintă niciun risc pentru sănătatea ta și a pielii tale, este momentul să își schimbi perspectiva!

Acest articol te vă ajuta să înțelegi ce este solarul, cum se obține bronzul la solar și cum îți poate afecta solarul pielea într-un mod nociv.

Cuprins articol:

  1. Ce este solarul (aparatul de bronzat de tip solar)?
  2. Cine a inventat solarul?
  3. Cum se folosește un aparat de bronzat de tip solar?
  4. Care sunt riscurile utilizării solarului?
  5. Ce alternative de bronz sunt agreate de către medicii dermatologi?
  6. Când și de ce a fost asociat bronzul cu frumusețea?
  7. Există țări care interzic solarul?
  8. Concluzie articol

Ce este solarul (aparatul de bronzat de tip solar)?

Solarul, sau aparatul de bronzat de tip solar cum mai este denumit, este un dispozitiv cosmetic, care utilizează lămpi speciale (cu vapori de mercur, halogen sau iod, mai nou LED) pentru a emite radiații ultraviolete (UV) similare cu cele produse de soare.

Solarul este folosit pentru a obține un bronz artificial prin expunerea pielii la diferitele tipuri de radiații UV.

Un aparat de bronzat de tip solar poate avea diferite caracteristici și configurații, dar în general constă într-un pat sau o cabină echipată cu lămpi UV, ventilatoare pentru a menține o temperatură suportabilă, și uneori și sisteme de răcire sau de control a umidității.

Cine a inventat solarul?

Solarul, sau mai bine zis bronzul artificial la solar, a fost inventat de Friedrich Wolff, un cercetător german, în anii 1970. Acesta a dorit inițial să dezvolte o tehnologie bazată pe lumină artificială, care să faciliteze vindecarea mai rapidă a rănilor și tratarea unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul.

În timpul cercetărilor sale, acesta a observat că pielea pacienților săi devenea mai bronzată ca efect secundar al tratamentului.

Pornind de la această constatare, Wolff a continuat să dezvolte tehnologia pentru a crea un sistem care să permită oamenilor să obțină un bronz artificial prin expunerea la lumină artificială într-un mediu controlat, cum ar fi solarul.

Astfel că, în anul 1978, este brevetat primul solar cu uz comercial, acest moment deschizând calea pentru o industrie a bronzului artificial extrem de înfloritoare.

Cum se folosește un aparat de bronzat de tip solar?

Pentru a folosi un aparat de bronzat de tip solar, utilizatorii intră în cabina solarului și își expun pielea la lumină emisă de lămpile UV pentru o perioadă de timp specificată.

Această expunere stimulează melanocitele (celule specializate din piele) să producă intens melanină, adică pigmentul care ne dă culoare pielii, obținându-se astfel bronzul artificial.

Solarul emite radiații ultraviolete de tip UVA și UVB în mod artifical, emuland astfel modul și riscurile bronzării naturale obținute de la soare.

Care sunt riscurile utilizării solarului?

Utilizarea bronzului artificial la solar implică în mod cert și demonstrat prin studii medicale, anumite categorii de riscuri, nu doar pentru sănătatea pielii, ci și pentru starea generală a organismului.

Iată câteva dintre riscurile utilizării solarului:

  • Arsurile cutanate: expunerea excesivă (prea des, tip prelungit) la radiațiile ultraviolete (UV) emise de solar poate duce la arsuri cutanate, care se manifestă prin roșeață, inflamație și disconfort sau chiar durere. Arsurile nu crează doar disconfort, ci pot crește riscul de deteriorare a pielii și de apariție a leziunilor cutanate, atât a celor benigne, cât mai ales a celor maligne (cancere de piele).
  • Îmbătrânirea prematură a pielii: deși bronzul, în teorie, conferă un aspect tânăr și fresh, de fapt expunerea cronică la UV prin intermediul ședințelor repetate la solar duce la îmbătrânirea prematură a pielii. Consecința este apariția ridurilor, a petelor pigmentare, a pierderii elasticității pielii și per total rezultatul este un aspect tern, îmbătrânit.
  • Cancerele de piele: cel mai de temut risc legat de mersul la solar, deoarece presupune cel mai mare impact pe starea de sănătate este dezvoltarea de cancere cutanate. Sunt disponibile publicații bazate pe o cercetare mondială exhaustivă, care atestă faptul că utilizarea frecventă a solarului crește riscul de dezvoltare a cancerelor de piele, inclusiv a melanomului (cel mai agresiv cancer de piele). Pe scurt, radiațiile UV emise de solar, ca și cele provenite de la soare, pot induce modificări la nivelul ADN-ului (informația noastră genetică) și pot provoca mutații care să determine formarea tumorilor maligne cutanate.
  • Leziuni oculare: expunerea la radiațiile UV din solar pot provoca inclusiv leziuni oculare, precum fotokeratita (arsura corneei) și cataracta. Protejarea ochilor cu ochelari de protecție speciali este esențială pentru a încerca prevenirea acestor leziuni.
  • Suprimarea sistemului imunitar: mersul recurent la solar, la fel ca expunerea cronică la soare, poate suprima sistemul imunitar al organismului, ceea ce îl face mai pasibil de a dezvolta boli infecțioase.
  • Reacții alergice sau iritații cutanate: unele persoane pot experimenta reacții alergice sau iritații cutanate în urma utilizării solarului, în special dacă au pielea sensibilă.

Ce alternative de bronz sunt agreate de către medicii dermatologi?

Dacă totuși dorești să ai o piele “bronzată”, iată 2 variante prin care poți obține un aspect mai pigmentat și mai strălucitor, care să nu fie dăunătoare pentru sănătatea ta și care sunt agreate de medicii dermatologi:

  1. Produse cosmetice autobronzante: autobronzantele sunt produse cosmetice sub formă de cremă, loțiune, ulei sau spray, care conțin ingrediente ce colorează temporar pielea, oferind un aspect bronzat. Acestea se bazează pe ingrediente precum dihidroxiacetona (DHA), care reacționează cu proteinele din stratul extern al pielii pentru a produce o nuanță bronzată. Așadar, autobronzantele sunt o alternativă mai sigură față de solar și pot fi utilizate pe întregul corp sau doar pe anumite zone pentru a obține un aspect bronzat.
  2. Produse de machiaj: pentru un eveniment important la care dorești ca pielea ta să strălucească, poți folosi atât pe față cât și pe corp, produse speciale de machiaj de tip pudră bronzantă, iluminatoare lichide, etc. Acestea reprezintă o opțiune deși temporară, totuși mult mai sigură de a obține un aspect bronzat față de mersul la solar.

Când și de ce a fost asociat bronzul cu frumusețea?

În prezent, percepția frumuseții dată de o piele bronzată rămâne un subiect intens disputat. În trecut, chiar din Grecia Antică pielea bronzată era adesea asociată cu ideea de sănătate și vigurozitate, fiind admirată în special la sportivi și războinici.

În istoria recentă, pielea bronzată ca etalon de frumusețe a câștigat o mare popularitate în Statele Unite ale Americii ale anilor ‘60-’70.

Actualmente, deși încă mai există admirație pentru pielea bronzată, conștientizarea riscurilor pentru sănătate induse de bronzul artificial a condus la o reconsiderare a idealurilor de frumusețe, cu accent pe un aspect natural, cu piele albă, și prin urmare la promovarea protecției solare și încetarea utilizăriilor mtetodelor artificiale de bronz, cum este solarul.

Există țări care interzic solarul?

Cercetările medicale asupra efectelor nocive ale bronzului artificial au un impact atât de mare, încât unele state au început să își protejeze locuitorii prin decizii politice.

Spre exemplu, utilizarea comercială a solarului a fost interzisă în întregime în Brazilia încă din anul 2009 și în Australia din 2015.

Începând cu 2017, treisprezece state din SUA au interzis și ele folosirea solarului de către persoanele sub 18 ani. Momentan, în România nu există nicio decizie guvernamentală asupra bronzului artificial la solar.

Mai mult decât atât, această meta-analiză de la Rodriguez-Acevedo AJ et al, Indoor tanning prevalence after the International Agency for Research on Cancer statement on carcinogenicity of artificial tanning devices: systematic review and meta-analysis. Br J Dermatol 2020 a demonstrat cum numărul cancerelor de piele cauzate de bronzul artificial au scăzut deoarece populația a înțeles riscurile solarului și a renunțat la acest obicei.

Concluzie articol

În concluzie, deși mersul la solar poate oferi un bronz temporar și o senzație plăcută, nu trebuie să uităm să prioritizăm sănătatea pielii!

Riscurile asociate bronzului artificial sunt mari, în comparație cu beneficiul pe care acesta îl aduce.

Nu uita ca frumusețea pielii este de fapt o reflexie a stării de sănătate a acesteia, nu a gradului de pigmentare!

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce Sunt Alunițele (Nevii) și Importanța Monitorizării Acestora

În acest articol, vom explica ce sunt alunițele (nevii), de ce apar ele, importanța monitorizării alunițelor și cum să facem acest lucru în mod corespunzător.

Printre aspectele esențiale ale monitorizării sănătății pielii se numără și observarea alunițelor.

Acestea pot prezenta indicii importante despre starea noastră de sănătate și pot semnala potențiale probleme dermatologice, în mod special melanomul (cel mai agresiv cancer de piele).

Cuprins articol:

  1. Ce sunt alunițele (nevii)?
  2. Câte tipuri de alunițe (nevi) există?
  3. De ce apar alunițele?
  4. Cum arată alunițele?
  5. Cum se monitorizează alunițele?
  6. Care sunt factorii de risc ce pot determina transformarea malignă a alunițelor?
  7. Când trebuie să merg la medicul dermatolog dacă am alunițe?
  8. Când excizăm alunițele?
  9. Concluzie articol

Ce sunt alunițele (nevii)?

Alunițele, sau “nevi” cum este denumirea medicală a acestora, reprezintă leziuni tegumentare benigne. Alunițele sunt de fapt proliferări locale de melanocite, adică celule ale pielii care conțin pigment, motiv pentru care utilizăm termenul de “nevi pigmentari”.

Câte tipuri de alunițe (nevi) există?

Există foarte multe tipuri de alunițe, însă o formă importantă de clasificare se face în baza momentului apariției acestora, astfel că există:

  • Nevi pigmentari congenitali: Nevii pigmentari congenitali apar în primii ani de viață și pot fi mici (sub 1.5 cm) , medii, giganți (peste 20 cm) și pot avea sau nu fire de păr înglobate
  • Nevi pigmentari dobândiți : Nevii pigmentari dobândiți apar o dată cu trecerea timpului și cu expunerea la radiațiile UV.

De ce apar alunițele?

Deși motivul exact al proliferării locale a celulelor nevice este necunoscut, este demonstrat faptul că numărul de alunițe pe care o persoană le are depinde în principal de 3 categorii de factori:

  • Genetici
  • Expunerea la soare
  • Statusul imun

Cum arată alunițele?

Nevii melanocitari variază foarte mult din punct de vedere clinic, dermatoscopic și histologic.

Am enumerat aici câteva aspecte care te pot ajuta să recunoști mai ușor dacă este vorba despre alunițe:

  1. Alunițele pot apărea pe orice zonă a corpului, inclusiv în zona genitală, sau pe scalp.
  2. Ele diferă ca aspect în funcție de localizarea pe o anumită suprafață a corpului.
  3. Alunițele pot fi plate sau proeminente.
  4. Acestea variază în culoare de la roz sau nuanța pielii, până la maro închis, albastru sau negru.
  5. Persoanele cu pielea deschisă tind să aibă și nevi de culoare deschisă sau mai rozalii, iar cei cu pielea închisă, de regulă au alunițe maro închis sau negre.
  6. Deși în cea mai mare parte, alunițele au formă rotundă sau ovală, acestea pot apărea uneori sub forme neobișnuite.
  7. Dimensiunea lor variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri în diametru. Pe perioada copilăriei și adolescenței cresc în dimensiuni în acord cu dezvoltarea organismului dar se opresc de regulă undeva în jurul vârstei de 25-30 de ani.

Cum se monitorizează alunițele?

Monitorizarea alunițelor pentru a identifica eventuale semne de pericol este esențială pentru sănătatea pielii.

Poate că ai mai auzit până acum de Regula ABCDE care se referă la câteva aspecte pe care ar trebui să le urmărești și semne care pot indica faptul că o aluniță ar putea fi periculoasă, acestea fiind următoarele:

  • A – Asimetrie: o aluniță sănătoasă este în general simetrică, ceea ce înseamnă că jumătatea stângă este similară cu jumătatea dreaptă. Dacă observați o asimetrie semnificativă, acesta ar putea fi un semn de alarmă.
  • B – Borders, margini neregulate: Contururile regulate și bine definite sunt caracteristice alunițelor normale. Cele neregulate, haotice pot indica o potențială transformare malignă.
  • C – Culoare: Variabilitatea notabilă în ceea ce privește culoarea aluniței poate fi semnul unor schimbări celulare anormale. Diferite nuanțe de maro, negru, roșu sau albastru în cadrul aceleiași leziuni pot ridica suspiciuni.
  • D – Diametru: Acest criteriu se referă la dimensiunea aluniței. Un diametru mai mare de 6 milimetri poate indica o creștere anormală a celulelor și ar trebui investigat mai amănunțit.
  • E – Evoluție: Schimbările în dimensiune, formă, culoare, margini sau alte caracteristici ale aluniței în timp sunt esențiale pentru evaluarea riscului. Orice modificare semnificativă observați, trebuie adusă la cunoștința medicului dermatolog pentru evaluare clinică și dermatoscopică detaliată.

Te rog să reții faptul că aceste criterii nu sunt singulare și pot exista și alte semne sau simptome care pot ridica suspiciuni.

Este recomandat să apelați la serviciile dermatologice oferite de către medicul dermatolog, programarea unui consult fiind crucială în cazul oricăror îngrijorări legate de alunițe sau leziuni cutanate.

Care sunt factorii de risc ce pot determina transformarea malignă a alunițelor?

Transformarea nevilor în melanom poate fi influențată de o serie de factori de risc. Este important să rețineți că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează transformarea nevului în melanom, dar acești factori pot crește probabilitatea acestui proces.

Iată 6 factori de risc relevanți:

  1. Istoric familial de melanom
  2. Istoric personal de cancer de piele (melanom sau alte cancere cutanate)
  3. Piele deschisă la culoare (fototip cutanat Fitzpatrick 1, 2), păr blond, ochi albaștri sau verzi
  4. Număr mare de alunițe
  5. Expunere repetată la radiațiile ultraviolete și arsuri solare
  6. Imunosupresie în cadrul bolilor autoimune sau a terapiei cu medicamente imunosupresoare

Preocuparea intensă și atenția sporită a medicilor dermatologi în privința alunițelor survine din cauza potențialului de transformare malignă a acestora.

Deși e important de știut că melanomul se dezvoltă în 70% din cazuri pe pielea fără leziuni, rămâne totuși un procent ridicat de 30% în care melanomul apare pe nevi preexistenți.

Când trebuie să merg la medicul dermatolog dacă am alunițe?

Ghidurile recomandă auto urmărirea lunară a pielii în oglindă și un consult dermatologic anual. În cadrul acestuia se efectuează examenul clinic general și examinarea dermatoscopică (dermatoscopia).

Dermatoscopia presupune evaluarea alunițelor cu dermatoscopul, un dispozitiv medical optic, ce mărește leziunile și care permite analiza detaliată a acestora. Dermatoscopia este una dintre analizele medicale de bază din cadrul dermatologiei.

În cazul în care nu se decelează leziuni suspecte, recomandarea va fi de repetare anuală a consulturilor, iar în caz contrar, dacă se pune problema monitorizării evoluției unei leziuni atipice, revenirea în cabinetul dermatologic va avea loc mai repede, conform indicațiilor.

Pe lângă consultația dermatologică de rutină, iată ce alte motive trebuie să te determine să stabilești imediat o programare:

  • Apariția unei leziuni pigmentare noi
  • Modificarea unei leziuni preexistente de tip: ulcerație, sângerare, mâncărime și orice criteriu din regula ABCDE

Dacă ai un motiv de îngrijorare sau neliniște în legătură cu orice aluniță, chiar și în absența unor schimbări evidente, este întotdeauna bine să te adresezi medicului dermatolog pentru o evaluare!

Când excizăm alunițele?

Decizia de a exciza, adică de a îndepărta chirurgical o aluniță se ia de regulă dacă te afli în unul din următoarele 3 scenarii:

  1. Ai o aluniță cu semne de displazie (de transformare malignă) sau chiar criterii de melanom, moment în care se impune excizia chirurgicală cât mai rapidă a leziunii, cu examen histopatologic și o conduită ulterioară conform diagnosticului.
  2. Ai o aluniță proeminentă într-o zonă mai pretențioasă, care este frecvent traumatizată și prezintă semne de inflamație cronică – de subliniat faptul că riscul de malignizare nu este mai mare, dar în schimb disconfortul tău este crescut. În acest caz, în urma unei discuții pe larg cu medicul dermatolog despre riscuri și beneficii, poți opta pentru excizia chirurgicală.
  3. Ai o aluniță perfect normală din punct de vedere medical, însă pe tine te complexează și te deranjează prezența acesteia foarte tare din punct de vedere estetic. Și în acest caz poți alege intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea nevului, dar cu înțelegerea faptului ca pe locul leziunii va rămâne totuși o mică cicatrice.

Contactează oricând cu încredere un medic dermatolog, acesta te va ajuta cu intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea nevului.

Concluzie articol

În lumea aparent simplă a alunițelor, descoperim de fapt semnele unei povești complexe: aceea a sănătății noastre.

Prin monitorizare atentă, conștientizare și consultații medicale regulate la dermatolog, putem contribui la prevenirea și depistarea precoce a unor eventuale probleme dermatologice, precum cel mai de temut cancer de piele, melanomul. Prevenția este cheia!

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce este SPF și cum funcționează? Află cum poți folosi corect SPF

Acest articol acoperă un subiect extrem de dezbătut din sfera îngrijirii pielii și anume protecția solară prin creme SPF (Sun Protection Factor).

Alegerea unui astfel de produs poate fi copleșitoare, dar parcurgerea acestor informații cu siguranță îți vă facilita decizia.

Cuprins articol:

  1. Ce este SPF?
  2. Cum funționează un produs cu SPF?
  3. Ce tipuri de produse cu SPF există?
  4. Cum folosești corect SPF?
  5. Care sunt beneficiile utilizării SPF?
  6. Poți aplica SPF dacă ești însărcinată?
  7. Ce SPF poți folosi pentru copii?
  8. Alte informații despre istoria SPF
  9. Concluzie articol

Ce este SPF?

Termenul “SPF” este o abreviere a “Sun Protection Factor”, adică factor de protecție solară și reprezintă o formă de măsurare a eficacității protecției solare împotriva înroșirii pielii induse de razele soarelui.

SPF este definit ca raportul dintre cea mai mică cantitate de radiație UV necesară pentru a produce a eritem minim pe pielea protejată de protecție solară, la cantitatea de energie necesară pentru a produce același eritem pe pielea neprotejată. Această definiție este preluată din articolul ‘Dispelling myths about sunscreen’ publicat de Bennet SL et al în 2022.

Cu alte cuvinte, dacă aplicăm această definiție la viața de zi cu zi, ea s-ar traduce astfel: De exemplu, dacă o persoană ar începe să se ardă după 10 minute de expunere la soare fără protecție, utilizarea unei creme cu SPF 30 ar putea prelungi acest interval de protecție de 30 de ori, adică aproximativ 300 de minute (10 minute × 30 SPF = 300 minute).

Este important de menționat faptul că SPF se referă doar la protecția împotriva radiațiilor UVB, care sunt responsabile în principal pentru arsurile solare și care contribuie la dezvoltarea cancerului de piele.

Cum funționează un produs cu SPF?

Produsele de protecție solară (produse cu SPF) conțin de fapt niște filtre, tehnologia acestora fiind de 2 feluri:

  1. Filtre chimice (organice): absorb radiația solară și o dispersează în piele. Conțin substanțe precum: avobenzonă, oxibenzonă, octinoxat. Pot fi ușor de aplicat, deoarece ingredientele permit o formulare fluidă.
  2. Filtre fizice (minerale): formează o barieră la suprafața pielii, care se comportă ca o oglindă și reflectă radiația solară, astfel încât nici produsul și nici razele UV nu sunt absorbite la nivelul pielii. Conțin: oxid de zinc sau dioxid de titan. Au o textură mai groasă și deseori sunt formulate cu adăugare de pigment, conferind acoperire pentru imperfecțiuni.

Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea protecției solare cu eticheta „spectru larg”, deoarece aceste tipuri de produse de fotoprotecție sunt completate cu tehnologii ce protejează și împotriva radiației albastre, luminii vizibile și chiar razelor infraroșii.

Ce tipuri de produse cu SPF există?

Produsele cu SPF sunt disponibile într-o varietate largă pentru a se potrivi diferitelor preferințe și nevoi ale pielii.

Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de produse cu SPF:

  • Creme și loțiuni cu SPF: Cremele si loțiunile cu SPF sunt produse uzuale de protecție solară. Marea majoritate pot fi aplicate și pe față și pe corp. Se găsesc într-o varietate de texturi, cu parfum sau fără, de la creme mai onctuoase la formule mai ușoare, non-grase, etc.
  • Spray-uri cu SPF: Spray-urile cu SPF sunt ușor de aplicat, unele necesită să fie întinse, altele nu. Sunt potrivite pentru a acoperi zonele mari sau pentru a reaplica rapid protecția solară pe față sau corp.
  • Balsam de buze cu SPF: Nu uita că și buzele au nevoie de fotoprotecție.
  • Creme BB și CC cu SPF: Cremele BB și CC cu SPF sunt produse cosmetice care oferă acoperire și protecție solară în același timp. Ele pot avea texturi ușoare și sunt ideale pentru a uniformiza nuanța tenului și a oferi protecție solară.
  • Fonduri de ten cu SPF: Fondurile de ten cu SPF oferă o acoperire mai mare a imperfecțiunilor tenului și protecție solară în același produs. Atenție la factorul de protecție înscris pe ambalaj! Într-o zi cu index UV mare, e necesară completarea cu alt produs SPF.
  • Pudre cu SPF: Pudrele cu SPF sunt excelente pentru reaplicarea pe parcursul zilei peste machiaj, oferind protecție suplimentară anti UV
  • Vestimentație cu protecție solară: Anumite țesături și haine sunt fabricate cu tehnologie care oferă protecție solară adițională. De luat în considerare pentru mersul la mare sau la piscină!
  • Suplimente orale cu protecție solară: Există suplimente care conțin antioxidanți și nutrienți care susțin sănătatea pielii și pot oferi o anumită protecție împotriva radiațiilor solare. Din păcate, încă nu a fost descoperită pastila magică pentru fotoprotecție, astfel încât trebuie aplicată și o cremă SPF, pe lângă suplimente.

Cum folosești corect SPF?

Dacă dorești să folosești corect SPF-ul și să te bucuri de protecție anti UV eficientă, este crucial să ai în vedere următoarele aspecte:

  • Aplică cantitatea corectă de produs cu SPF: ca regulă generală, aplică o cantitate de aproximativ o linguriță (5 ml) pentru față și gât și aproximativ o palmă plină (30 ml) pentru corp.
  • Aplică SPF înainte de expunerea la soare: aplică produsul cu SPF cu cel puțin 15-30 de minute înainte de expunerea la soare, astfel produsul are timp să fie absorbit în piele și să-și facă efectul.
  • Reaplică la intervale regulate: un pas de multe ori uitat, dar extrem de important este reaplicarea SPF la fiecare 2 ore sau mai des, în special după înot, transpirație abundentă sau ștergere cu prosopul. Atenție, chiar și produsele rezistente la apă trebuie reaplicate în mod regulat!
  • Nu uita să aplici SPF și în aceste zone: urechi, buze, spatele gâtului și partea superioară a capului (la persoanele cu păr rar sau chelie.
  • Folosește produse cu SPF potrivite nevoilor tale: dacă ai pielea sensibilă sau predispusă la acnee, alege produse non-comedogenice și fără parfum. Pentru pielea uscată, optează pentru produse mai hidratante.
  • Combină produsul cu SPF cu alte măsuri de fotoprotecție: crema SPFl nu este singura măsură de protecție solară. Poartă haine de protecție, cum ar fi pălării cu boruri largi, și bluze cu mânecă lungă din fibre naturale. Asigură fotoprotecția ochilor prin ochelari de soare cu lentile speciale.
  • Nu uita de zilele înnorate sau iarna: aplică SPF pe tot parcursul anului 365/365 zile, inclusiv dacă lucrezi de acasă și ai biroul lângă geam.

Care sunt beneficiile utilizării SPF?

Utilizarea regulată a produselor cu SPF aduce numeroase beneficii pentru sănătatea și aspectul pielii.

Iată câteva dintre beneficiile utilizării SPF:

Poți aplica SPF dacă ești însărcinată?

SPF poate fi aplicat și pe perioada sarcinii și alăptării, cu condiția ca filtrul să fie unul mineral (fizic), care nu se absoarbe în organism.

Ce SPF poți folosi pentru copii?

În funcție de câți ani are copilul tău, urmărește aceste sfaturi:

  • Dacă ești mămică de puțin timp și bebele tău are sub 6 luni: ferește-l de razele directe ale soarelui și nu aplica nici un fel de produs cu SPF, acestea nu sunt potrivite pentru o piele atât de sensibilă.
  • Dacă ai un copilaș de peste 6 luni: poți utiliza la fel ca în sarcină, un produs SPF cu filtru mineral.
  • De pe la 2-3 ani de vârstă: se poate începe și aplicarea unui SPF cu filtre chimice. Totuși, cel mai bun mijloc de fotoprotecție pentru micuții tăi râmâne evitarea expunerii solare prelungite!

Alte informații despre istoria SPF

Istoria protecției solare poate fi urmărită până la vechii egipteni, a căror cultură punea încă de pe atunci o mare valoare pe o pielea deschisă la culoare.

Foloseau ingrediente precum tărâțe de orez, iasomie și boabe de lupin pentru a evita efectul de bronz indus de razele soarelui.

Cremele moderne de protecție solară nu au apărut decât începând cu ​​anii 1930.

Personalitățile creditate pentru crearea primei creme de protecție solară sunt Eugene Schueller și Franz Greiter. În 1935, Schueller, fondatorul L’Oreal, a creat o protecție solară uleioasă numit „Ambre Solaire”, care conținea pe atunci salicilat de benzil.

Trei ani mai târziu, Greiter, un om de știință austriac și pasionat de alpinism a suferit o arsură solară în timp ce urca pe vârful alpin Piz Buin. Acest fapt l-a determinat să înființeze compania Piz Buin și să creeze crema de protecție solară numită „Glacier Cream” care a apărut în 1946.

De atunci, tehnologia și medicina au evoluat foarte mult, motiv pentru care, astăzi ne bucurăm de opțiuni multiple în ceea ce privește cremele cu SPF, din care sigur putem să ne alegem cu ușurință produsul preferat.

Concluzie articol

Sper că acum, după ce ai parcurs acest articol, îți e mult mai ușor să te decizi asupra unui produs cu SPF și că ai înțeles cu adevărat importanța fotoprotecției.

Alegând atent și aplicând cu grijă produsele cu SPF, transformi protecția solară într-o declarație de iubire și grijă pentru pielea ta, protejându-i nu doar aspectul, ci și sănătatea pe termen lung.

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce este Cancerul de Piele: Riscuri, Tipuri, Tratamente, Prevenție

Pielea noastră poate fi uneori afectată de patologii grave, cum ar fi cancerele cutanate.

Focusul acestui articol este acela de a înțelege importanța măsurilor de prevenție a cancerelor cutanate și necesitatea programării unui consult dermatologic de timpuriu în cazul apariției unor leziuni noi sau a modificării celor existente.

Curpins articol:

  1. Ce este cancerul de piele (cancerul cutanat)?
  2. Care sunt tipurile cele mai frecvente de cancere de piele?
  3. Care sunt factorii de risc ai dezvoltării cancerelor cutanate?
  4. Ce presupune diagnosticul cancerelor cutanate?
  5. Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerele cutanate?
  6. Ce măsuri de prevenție există pentru cancerele de piele?
  7. Mit sau realitate despre cancere cutanate
  8. Concluzie articol

Ce este cancerul de piele (cancerul cutanat)?

Cancerul de piele, sau cancerul cutanat cum mai este denumit, reprezintă acele tumori maligne care se dezvoltă din anumite tipuri de celule de la nivelul pielii.

Carcinogeneza presupune o alterare a sistemelor de control și reglare a diviziunii celulare, având drept consecință multiplicarea permanentă și anarhică a celulelor canceroase care, fie se grupează și alcătuiesc o tumoră solidă, fie se răspândesc nesistematizat în sânge, ganglioni limfatici sau piele. Această definiție este preluată din cartea “Boli dermatologice și infecții sexual-transmisibile” scrisă de Virgil Pătrașcu.

Cancerele de piele totalizează aproximativ 6% din patologia cutanată și au următoarele caracteristici:

  • Se dezvoltă adesea pe leziuni preexistente, al căror tratament în timp util poate preîntâmpina transformarea malignă.
  • Sunt diferite din punct de vedere clinic și histologic (adică sunt alcătuite din tipuri diferite de celule).

Care sunt tipurile cele mai frecvente de cancere de piele?

Cele mai frecvente de cancere de piele sunt următoarele:

  1. Carcinomul bazocelular: este cel mai comun tip de cancer de piele, dar cel mai puțin agresiv. Apare adesea pe zonele expuse la soare, cum ar fi fața și gâtul, și se manifestă prin leziuni nodulare, sau ulcerații care nu se vindecă și care pot sângera sau forma cruste pe suprafață. Important de menționat este faptul că are rata de vindecare cea mai mare, deoarece metastazează extrem de rar, în sub 1% din cazuri, conform articolului “A. Metastatic Basal Cell Carcinoma: A Rare Manifestation of a Common Disease” publicat de Piva de Freitas et al în 2017.
  2. Carcinomul spinocelular: se dezvoltă din celulele stratului superficial al pielii, de regulă la persoane vârstnice, fiind mai agresiv decât precedentul, deoarece este o potențială sursă de metastaze, atât pe cale limfatică cât și sanguină. Poate apărea fie ca o placă sau nodul cu suprafața mai solzoasă sau ca o leziune roșie sângerândă.
  3. Melanomul: este cel mai agresiv tip de cancer de piele și derivă din melanocite, celulele care dau pigment pielii. Este agresiv atât prin creșterea rapidă, cât și prin rata crescută de metastazare. 30% din melanoame se dezvoltă pe nevi “alunițe”, iar 70% pe pielea anterior sănătoasă, fără leziuni pigmentare. De obicei, apare sub formă de alunițe sau pete pigmentate care se modifică în dimensiune, formă sau culoare și devin asimetrice, fie sub formă de leziuni maro/brune/negre/roz-roșii care cresc rapid și ulcerează. Este crucial să le diagnosticăm din stadii incipiente, pentru a putea discuta de curabilitate și nu de paliație.

Bineînțeles că pe lângă tipurile principale de cancer cutanat există și alte forme, cum ar fi următoarele:

  • Limfoame cutanate primare
  • Dermatofibrosarcom protuberans
  • Carcinom cu celule Merkel
  • Sarcom Kaposi
  • Cancere de glande sebacee
  • Metastaze cutanate ale cancerelor viscerale

Care sunt factorii de risc ai dezvoltării cancerelor de piele?

Factorii de risc care contribuie la dezvoltarea cancerelor de piele sunt o combinație între predispoziția genetică și factorii de mediu.

Factorii genetici de risc cunoscuți, conform WHO, sunt următorii:

  • Pielea deschisă la culoare
  • Ochii albaștri, verzi
  • Păr deschis la culoare
  • Pistrui
  • Tendința de a se arde la expunerea solară
  • Număr mare de nevi (alunițe)
  • Istoric familial de cancer cutanat

Factorii de mediu incriminați în dezvoltarea cancerelor cutanate sunt următorii:

  1. Radiația solară: radiațiile solare, în special radiațiile ultraviolete (UV), sunt unul dintre factorii principali implicați în dezvoltarea cancerelor cutanate. Expunerea excesivă și neprotejată la aceste radiații poate deteriora ADN-ul celulelor pielii și poate duce la apariția cancerelor cutanate în timp. Vorbim aici atât de arsuri solare repetate, cât și de expunere cronică, îndelungată în context profesional sau recreațional.
  2. Solarele: utilizarea frecventă a aparatelor de bronzat sau expunerea la alte surse artificiale de radiații UV poate crește riscul de cancer de piele.
  3. Substanțe chimice și substanțe toxice: anumiți compuși chimici, cum ar fi arsenicul din unele surse de apă poluate sau substanțele chimice din anumite locuri de muncă (industria chimică sau de prelucrare a lemnului), gudronul, uleiurile minerale, pesticidele și anumite substanțe din industria petrolului pot crește riscul de cancer cutanat.
  4. Imunosupresia: persoanele cu sistem imunitar slăbit din diverse motive (transplant de organe, boli autoimune, tratamente imunosupresoare) sunt mai vulnerabile la dezvoltarea cancerului de piele.

Ce presupune diagnosticul cancerelor cutanate?

Diagnosticul cancerelor cutanate este apanajul medicului dermatolog și se desfășoară în următorii 3 pași:

  1. Examinarea dermatoscopică: Examenul clinic general este ideal completat de examinarea dermatoscopică. Este folosit un instrument de mărire a pielii (dermatoscop) pentru a observa în detaliu leziunile, iar pe baza unor criterii se diferențiază leziunile benigne (necanceroase) de cele maligne (canceroase).
  2. Evaluarea imagistică: actualmente se pune accentul pe dezvoltarea unor tehnici imagistice precum ecografia cutanată și microscopia confocală de reflectanță in vivo care pot contribui în mod complet neinvaziv și specific la diagnosticul cancerelor cutanate. Acestea presupun costuri foarte mari și o pregătire extrem de vastă, motiv pentru care încă nu sunt implementate în cabinete. Totodată, nu sunt imperios necesare diagnosticului, ci adjuvante. În schimb, în cazul în care există suspiciuni cu privire la răspândirea cancerului de piele la nivelul ganglionilor limfatici sau la alte organe, medicul poate recomanda teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau PET CT (tomografie cu emisie de pozitroni).
  3. Biopsia cutanată: dacă medicul dermatolog identifică o leziune suspectă, acesta poate decide să efectueze o biopsie. Procedura implică prelevarea unei mostre mici de țesut din leziunea cutanată pentru a fi examinată sub microscop în laboratorul de anatomie patologică. Diagnosticul histopatologic este gold standard, adică este cel mai acurat pentru a stabili natura unei leziuni. Mai mult decât atât, pe lângă confirmarea diagnosticului, oferă informații suplimentare despre tipul specific de cancer de piele, gradul de invazie, diferențierea și cel mai important, stadializarea.

Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerele cutanate?

În primul rând, opțiunea de tratament este aleasă și poate diferi în funcție de tipul și stadiul cancerului de piele, prezența patologiilor asociate, localizarea pe pielea feței/scalpului/corpului/mucoaselor, vârstei și a altor factori individuali.

Iată câteva opțiuni de tratament pentru cancerele cutanate:

  • Chirurgia: este adesea prima și de multe ori cea mai bună opțiune terapeutică deoarece are rol curativ (de vindecare) al cancerelor cutanate. Procedura poate fi efectuată de medicul dermatolog/chirurg plastician/chirurg general/chirurg oncolog și constă în îndepărtarea chirurgicală completă a leziunii și a unei porțiuni de țesut perilezional sănătos, pentru a asigura o margine de rezecție liberă de celule tumorale. Piesa de excizie se trimite și ea la laborator pentru evaluare completă și pentru a confirma că tumora a fost excizată în totalitate. Există tehnica microchirugicală Mohs, prin care piesele de excizie sunt evaluate la microscop în timp real și operația se întinde exact cât să îndepărteze tumora și să realizeze o margine de siguranță. Rezultatul vine cu siguranță mai mare și beneficiu estetic superior.
  • Crioterapia: acest tratament implică distrucția leziunilor prin congelare cu azot lichid. Poate fi o opțiune pentru adresarea leziunilor precanceroase, sau a epitelioamelor bazocelulare superficiale. Dezavantajul este acela ca nu permite evaluare histopatologică, dar este mult mai ușor de suportată de pacienți, mai ales în cazul celor care dezvoltă leiuni multiple.
  • Terapii medicamentoase: în cazul melanomului avansat sau metastatic, sau în cazul unor forme specifice de carcinom bazocelular și spinocelular, se pot folosi terapii medicamentoase, cum ar fi terapiile cu inhibitori de BRAF/MEK sau terapiile imunologice. În aceste stadii avansate, din păcate intenția tratamentelor nu mai este una curativă, ci doar de încetinire a progresului bolii.
  • Radioterapia: se utilizează în unele cazuri pentru a reduce în dimensiuni leziunile canceroase mari și extinse. De regulă este utilizată în momentul în care timpul chirurgical este deja depășit și pentru adresarea metastazelor.

Este crucial ca tratamentul dermato-oncologic să fie personalizat pentru fiecare pacient și să fie coordonat de către o echipă multidisciplinară de medici specializați în tratarea cancerelor cutanate, pentru a asigura cea mai bună abordare în funcție de nevoile și condiția fiecărui pacient.

Ce măsuri de prevenție există pentru cancerele de piele?

Pentru a reduce riscul dezvoltării cancerelor cutanate, este important să urmăm aceste principii de prevenție:

  • Identificarea și evitarea factorilor de risc incriminați în dezvoltarea cancerelor cutanate.
  • Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu evitarea fumatului, a consumului excesiv de alcool și a substanțelor toxice.
  • Evitarea bronzării artificiale (Nu există conceptul de “bronz sănătos”).
  • Protecția împotriva radiațiilor UV prin aplicarea corectă a cremelor cu factor de protecție solară SPF (cantitate suficientă, distribuție uniformă, reaplicare la 2 ore) și vestimentație corespunzătoare (haine UPF, pălării cu boruri largi, fibre naturale, mâneci lungi, etc).
  • Autoevaluarea lunară și evaluarea dermatologică și dermatoscopică anuală a leziunilor cutanate și a pielii în întregime.

Prevenția este esențială în reducerea riscului de cancer de piele și este idealul menținerii stării de sănătate. Adoptarea acestor măsuri, a unei atitudini preventive și a vigilenței asupra stării pielii, poate fi extrem de benefică în prevenirea și detectarea timpurie a cancerelor cutanate.

Mit sau realitate despre cancere cutanate

Este important să știm să diferențiem informațiile medicale relevante, bazate pe dovezi științifice de vorbele “din popor” care încă circulă în populație.

Vă prezentăm următoarele 3 mituri:

  1. Cancerul de piele afectează doar persoanele în vârstă sau pe cele cu ten deschis.
  2. Expunerea la soare doar în timpul verii poate cauza cancer de piele.
  3. Utilizarea cremei cu factor de protecție solară (SPF) elimină complet riscul de cancer de piele.

Mai jos veți găsi explicațiile pentru aceste mituri.

Cancerul de piele afectează doar persoanele în vârstă sau pe cele cu ten deschis?

Cancerul de piele poate apărea la orice vârstă și poate afecta orice fototip cutanat. Dar da, pielea deschisă la culoare reprezintă un factor de risc suplimentar.

Expunerea la soare doar în timpul verii poate cauza cancer de piele?

Expunerea la radiațiile solare în orice moment al anului, chiar și în zile înnorate sau în sezonul rece poate duce la cancer de piele. Efectul cumulativ este extrem de important, chiar și în lipsa arsurilor solare.

Utilizarea cremei cu factor de protecție solară (SPF) elimină complet riscul de cancer de piele?

Crema cu SPF ajută la reducerea riscului de cancer de piele, dar nu elimină complet riscul. Nicio măsură de prevenție nu este complet infailibilă. Dar completarea utilizării SPF, cu alte măsuri preventive poate contribui semnificativ la diminuarea riscului

Concluzie articol

Iată deci cum cancerele cutanate nu doar că există, ci pot fi extrem de agresive la orice vârstă. Este crucial să avem grijă de noi și de sănătatea pielii noastre, care în lupta cu factorii agresori externi, ne este cea mai buna prietenă.

În fiecare rază de soare, cu fiecare pas pe plajă sau prin parc, pielea noastră păstrează amintiri, uneori într-o aluniță discretă, alteori într-o nuanță de bronz. Este extrem de important să fim blânzi cu ea și să-i oferim protecția de care are nevoie pentru a străluci mereu în sănătate și frumusețe.

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Cum poți alege produsele potrivite tipului tău de ten?

Pentru a face alegerile potrivite în ceea ce privește produsele de îngrijire, este crucial să îți evaluezi tipul de ten și nevoile acestuia. 

Acest articol are rolul să te ghideze în procesul de selectare a produselor dermatocosmetice și în formarea unei rutine de skincare.

Cuprins articol:

  1. Cum să identifici tipologia tenului tău?
  2. Cum selectezi un produs dermatocosmetic?
  3. Cum să testezi un produs de îngrijire?
  4. Care este modul corect de a introduce un produs nou în rutina de skincare?
  5. Tips and tricks
  6. Concluzie articol

Cum să identifici tipologia tenului tău?

Deși poate suna complicat, ai nevoie doar de câteva minute pentru a afla ce tip de ten ai. Curăță fața cu un cleanser blând, fără să mai aplici alte produse și observă ce se întâmplă în următoarele minute, în care pielea ta va tinde să reia echilibrul natural. 

Ca să identifici tipologia tenului tău trebuie să urmăresti 4 pași simpli:

  1. Evaluarea nivelului de hidratare a tenului 
  2. Observarea texturii și aspectului porilor
  3. Evaluarea sensibilității pielii
  4. Indicii suplimentare

Mai jos vei găsi explicații pentru cei 4 pași.

Pasul 1. Evaluarea nivelului de hidratare a tenului

Ten normal – aspectul pielii este echilibrat, fără senzația de strângere sau la polul opus, peliculă uleioasă 

Ten uscat – pielea devine aspră, rugoasă, cu descuamare sau senzație de strângere 

Ten mixt – pielea de la nivelul pomeților este de aspect normal sau cu ușoară uscăciune, în timp ce zona frunții, a nasului și a bărbiei (zona T) este uleioasă 

Ten gras – pielea feței începe să lucească difuz și să dezvolte o peliculă grăsoasă de sebum la suprafața

Pasul 2. Observarea texturii și aspectului porilor 

Ten normal/uscat – aspect discret al porilor

Ten mixt/gras – pori mari, vizibili 

Pasul 3. Evaluarea sensibilității pielii 

Ten normal – nu suferă modificări majore în timpul expunerii la căldură, la efort fizic și tolerează majoritatea ingredientelor active dermatologice

Ten sensibil – se irită ușor, apare senzația de arsură la expunerea la factori externi și produse cu ingrediente iritante 

Pasul 4. Indicii suplimentare

Ten gras – strălucește excesiv, poate avea tendință acneică

Ten sensibil – se înroșește rapid, tendința la eczematizare sau rozacee

Ten uscat – aspect tern cu riduri vizibile, lipsit de strălucire 

Cum selectezi un produs dermatocosmetic?

Fie că achiziționezi cosmeticele online sau fizic din farmacii sau drogherii, asigură-te că alegi produse validate prin studii clinice, de la un brand de încredere.

Studiază etichetele produselor și caută dermatocosmetice formulate special pentru tipul tău de ten. Evaluează lista de ingrediente deoarece aceasta oferă informații despre compoziția și funcționalitatea produselor. Iată cum să o citești:

  • Ordinea ingredientelor: ingredientele sunt enumerate în ordinea descrescătoare a concentrației lor în produs. Cele aflate pe primele poziții sunt prezente în cantități mai mari.
  • Numele ingredientelor: aici apar fie numele pompoase ale substanțelor chimice sau chiar denumirile în latină. Nu te speria dacă nu înțelegi, pentru că poți folosi surse online de identificare a rolului fiecăreia. 

Ingrediente comune

Ingredientele comune sunt următoarele:

  • Ingrediente cu rol de hidratare: acid hialuronic, glicerină, uleiuri naturale 
  • Ingrediente cu rol exfoliant: acid glicolic, acid salicilic
  • Ingrediente antioxidante: vitamina C, vitamina E
  • Ingrediente pentru prevenirea îmbătrânirii premature a tenului: retinoizi, peptide 
  • Ingrediente calmate: niacinamide, panthenol, extract de ovăz coloidal, bisabolol
  • Ingrediente pentru consolidarea barierei naturale a pielii: ceramide, acizi grași esențiali 

Etichete specifice

De regulă, pe produse este menționat tipul de ten căruia îi sunt adresate, dacă sunt non-comedogenice (nu blochează porii), hipoalergenice (nu irită tenul) sau că nu conțin parabeni, parfum și alcool.

Este foarte important să alegi produsul compatibil cu pielea ta, iar cu timpul poți învăța să eviți anumite ingrediente care pot irita sau agrava starea pielii tale.

Cum să testezi un produs de îngrijire?

În primul rând, chibzuința este un deziderat de la care trebuie să pornești. Oricât de tentantă este multitudinea de produse dermatocosmetice, ambalajele eye-catchy și campaniile de marketing extrem de creative și atractive, nu te arunca să cumperi produse de care nu ai nevoie doar pentru că sunt în trend.

  1. Când te decizi asupra achiziționării unui produs nou, caută să fie la cel mai mic gramaj, pentru a evita risipa în caz că nu ți se potrivește.
  2. Realizează un test preliminar și aplică prima dată produsul pe o zonă limitată și urmărește modul în care reacționează pielea ta. Poți aplica la încheietura mâinii sau în spatele urechii.
  3. Bineînțeles, dacă nu au existat reacții adverse timp de 24 ore, poți continua să aplici produsul pe față, conform recomandărilor de pe etichetă. 

Care este modul corect de a introduce un produs nou în rutina de skincare?

Modul corect de a introduce un produs nou în rutina de skincare presupune următorul proces:

  1. Introdu treptat produsul nou în rutină: poate fi util să începi utilizarea produsului o dată sau de două ori pe săptămână și să crești treptat frecvența în funcție de reacția pielii tale.
  2. Nu introduce mai multe produse deodată:  în cazul unei iritații, nu vei putea găsi agentul incriminant.
  3. Adaptează rutina preexistentă la activul dermatologic pe care începi să îl utilizezi: asigură-te că produsele pe care le folosești deja sunt compatibile cu cel nou. Poate fi necesar să adaptezi și alte produse din rutina ta pentru a permite noului produs să se integreze corespunzător.
  4. Acordă timp produsului să-și arate eficacitatea: timpul necesar pentru a vedea rezultatele folosind un activ dermatologic poate varia considerabil în funcție de mai mulți factori, inclusiv de tipul de produs, concentrația ingredientului activ, problemele specifice ale pielii și modul în care pielea ta reacționează la acel ingredient.

Aici este o estimare generală în funcție de fiecare ingredient în parte:

  • Acid hialuronic: câteva zile
  • Acid salicilic: 4-6 săptămâni
  • Vitamina C: 4-12 săptămâni
  • Retinol: 6-12 săptămâni 
  • Niacinamide: 4-8 săptămâni 

Dacă există întrebări sau nelămuriri, chiar și după aceste explicații, sau te confrunți cu probleme de piele care necesită o altă abordare, te sfătuiesc să consulți un medic dermatolog pentru evaluare, recomandări și alcătuirea unei rutine personalizate. 

Tips and tricks

Las aici câteva site-uri pe care poți intra pentru a verifica ingredientele produselor, cum acționează acestea și care sunt beneficiile. 

  1. CosDNAun site care oferă informații detaliate despre siguranța și potențialele efecte adverse ale ingredientelor cosmetice
  2. INCI Decoder – ajută la descifrarea listei de ingrediente INCI (denumirea internațională a ingredientelor cosmetice)

Este important să înțelegi că informațiile oferite de aceste site-uri sunt orientative și nu înlocuiesc sfaturile și evaluările unui medic dermatolog sau specialist în îngrijirea pielii.

Concluzie articol

Alegerea produselor dermatocosmetice este o călătorie către o piele sănătoasă și strălucitoare. În această călătorie, descoperi secretele pielii tale, înțelegi nevoile sale și îi oferi atenția și îngrijirea pe care o merită.

Prin fiecare test, prin fiecare etichetă citită și prin fiecare pas pe care îl faci către alegerea produselor potrivite, investești în propria ta încredere și frumusețe.

Consistența, răbdarea și consultarea specialiștilor devin călăuzele tale în acest demers de a descoperi ceea ce este cel mai bun pentru tine. Oferă-ți timpul și iubirea de care pielea ta are nevoie pentru a străluci și a fi sănătoasă.

Categories
ÎNGRIJIREA PIELII

Ce este o rutină de skincare?

În acest articol vei găsi un ghid complet pentru o rutină eficientă de skincare. Vom explica ce presupune o rutină de skincare, adică de îngrijire a pielii, motivele pentru care este important să avem o astfel de rutină, în ce constă aceasta și care este ordinea corectă a pașilor de urmat.

La sfârșitul articolului vei afla care este cel mai bun ingredient de skincare!

Cuprins articol:

  1. Ce înseamnă skincare?
  2. De ce este importantă o rutină de e skincare?
  3. Care sunt pașii unei rutine de skincare?
  4. Care este cel mai bun ingredient pentru îngrijirea pielii?
  5. Concluzie articol

Ce înseamnă skincare?

Termenul skincare (îngrijirea pielii) reprezintă un cumul de practici și metode utilizate pentru a menține frumusețea și starea de sănătate a pielii. Este evident faptul că, îngrijirea tenului variază în funcție de necesitățile individuale, vârstă și eventuale probleme cutanate.

Indiferent de acestea, este ideal să înțelegem că rutina de skincare vine să întregească un proces general de selfcare (grijă de sine) prin alimentație sănătoasă, exerciții fizice susținute, somn odihnitor care să susțină sănătatea generală a organismului nostru.

Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu pentru a te preocupa de calitatea pielii tale.

De ce este importantă o rutină de skincare?

O rutină de skincare este importantă din următoarele motive:

  • Menținerea sănătății pielii.
  • Fortificarea barierei cutanate și a apărării de factorii externi de agresiune.
  • Îmbunătățirea aspectului și texturii pielii.
  • Prevenirea îmbătrânirii premature.
  • Tratarea problemelor cutanate specifice.
  • Prevenirea dezvoltării cancerelor cutanate.

O piele sănătoasă, cu aspect îngrijit poate avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și în relaționarea cu cei din jur, influențând pozitiv starea ta de spirit și încrederea în tine.

Care sunt pașii unei rutine de skincare?

Iată 4 pași pe care ar fi bine să îi urmezi în rutina de skincare:

  1. Curățarea tenului
  2. Hidratarea tenului
  3. Tratament specific în funcție de ten
  4. Fotoprotecția

O rutină de skincare trebuie să fie în primul rând eficientă, dar totuși simplă și ușor de urmat. Viața noastră se desfășoară într-un mod extrem de alert, așa că nu este necesar să alocam foarte mult timp îngrijirii pielii noastre, ci mai degrabă să urmăm câțiva pași rapizi în fiecare dimineață și seară în mod constant și cu produse de calitate.

1. Curățarea tenului

Curățarea tenului are rolul de a elimina impuritățile acumulate pe față. Acest prim pas din rutina de skincare ar trebui repetat dimineața și seara. Folosește un produs potrivit tipului tău de ten (normal/gras/mixt/sensibil/etc) pentru a curăța tenul în profunzime.

Există o varietate mare de cleansere, de exemplu loțiune de curățare, spumă sau gel, din care poți alege produsul potrivit pentru nevoile pielii tale.

Dacă ai purtat machiaj peste zi, seara ar fi ideal un “double cleansing” (curățare în 2 timpi): demachiere cu apă micelară/lapte demachiant/balsam demachiant urmat de spălarea feței cu produsul de curățare.

2. Hidratarea tenului

Hidratarea tenului are foarte multe beneficii, unele dintre acestea fiind: prevenirea uscăciunii cutanate și a descuamării, aspectul catifelat și luminos al tenului și menținerea integrității barierei cutanate.

Pe piață sunt disponibile diferite tipuri de creme hidratante, de la texturi mai lejere de tip gel potrivite pentru un ten gras, până la texturi onctuoase de tipul balsamului, potrivite unui ten uscat, deshidratat.

Nu uita, orice tip de ten are nevoie de hidratare, important este să înțelegi nevoile pielii tale și să utilizezi produsul potrivit.

3. Tratament specific în funcție de ten

Tratamentul specific în funcție de ten este al treilea pas. Acest pas este cel care are cea mai mare variabilitate individuală. Deși este opțional, poate avea cel mai mare impact pe aspectul și calitatea pielii tale. Aici ai libertatea de a alege produsul în funcție de nevoia particulară pe care o ai.

În funcție de tenul pe care îl ai, poți merge pe următoarele opțiuni:

  • Dacă tenul tău este tern și ai nevoie de extra hidratare, poți introduce în rutină un ser cu acid hialuronic.
  • În cazul în care ai un ten mai gras, cu tendință acneică asigură-te că acidul salicilic regăsit într-un produs de tip toner sau serum face parte din rutina ta.
  • Dacă îți dorești mai multă luminozitate, exfoliază blând tenul cu un produs cu acid glicolic.
  • Te confrunți cu pete pigmentare? Caută să folosești un produs cu vitamina C dimineața.
  • Te supără câteva riduri fine? Aplică seara un ser care să conțină retinoizi.

Multitudinea de produse și brand-uri din care poți alege este copleșitoare, motiv pentru care, cel mai indicat ar fi să consulți un medic dermatolog împreună cu care să stabilești o rutină de skincare care să îndeplinească nevoile tenului tău.

4. Fotoprotecția

Fotoprotecția este un pas poate subestimat, dar extrem de important pentru starea de sănătate a pielii, deoarece luptă cu cel mai mare factor de risc al dezvoltării cancerelor cutanate: radiația solară.

Mai mult decât atât, utilizarea produselor cu factor de protecție solară previne îmbătrânirea prematură a tenului și apariția leziunilor pigmentare nedorite. Regula de aur este că aplicăm cremă cu SPF minim 30, ideal 50 în fiecare zi, indiferent de anotimp.

Pentru un efect protector maxim, aceasta trebuie reaplicată la 2 ore într-o cantitate suficientă și în mod uniform.

Care este cel mai bun ingredient pentru îngrijirea pielii?

Răspunsul la această întrebare este extrem de simplu: consecvența. Consecvența în skincare este crucială pentru a obține rezultatele dorite și pentru a menține sănătatea și aspectul pielii pe termen lung.

Mai mult decât atât, aplicarea regulată a produselor și urmarea unei rutine constante permite ingredientelor să acționeze în mod continuu, oferind rezultate mai consistente și vizibile în timp.

Să nu uităm de gradul de toleranță a pielii, folosirea consecventă a anumitor produse permițând acesteia să se adapteze la activii dermatologici reducând riscul de iritații sau reacții adverse.

Concluzie articol

Închei acest ghid despre rutina de skincare, prin sublinierea faptului că aceasta nu este doar o înșiruire de pași pe care îi urmăm mecanic, ci o modalitate de a ne exprima recunoștința față de pielea noastră, oferindu-i atenția și îngrijirea de care are nevoie pentru a străluci în cel mai frumos mod posibil.

Categories
ESTETICĂ SI ANTI AGING

Ce este botoxul (toxina botulinică) și cum îl putem folosi?

Botoxul a devenit poate cel mai utilizat termen în medicina estetică și anti aging. În acest articol vom explica ce este botoxul, care sunt efectele dorite și nedorite ale acestei substanțe, și care sunt contraindicațiile și modalitățile în care o putem utiliza, atât în scop medical cât și estetic.

Cuprins articol:

  1. Ce este botoxul (toxina botulinică)?
  2. Cum se poate utiliza toxina botulinică?
  3. Cum decurge o procedură de injectare cu botox?
  4. Ce complicații pot apărea în cazul injectării botoxului?
  5. Care sunt contraindicațiile utilizării toxinei botulinice?
  6. Concluzie articol

Ce este botoxul (toxina botulinică)?

Botoxul, sau toxina botulinică cum este denumit medical, reprezintă o neurotoxină secretată de bacteria numită Clostridium botulinum. Rolul principal al toxinei botulinice este acela de a bloca eliberarea neurotransmițătorilor de la neuroni către fibrele musculare, inhibând astfel contracția musculară.

Diferite tulpini bacteriene secretă în total 7 astfel de neurotoxine, dintre care, principala componentă activă este toxina botulinică de tip A, pe care o folosim în domeniul medical și estetic sub forma comercială de botox. Această definiție a botoxului este bazată pe articolul medical Botox in dermatology – Int J Dermatol 2001 May, acest articol medical fiind scris de către Khawaja HA și Enrique Hernandez-Perez.

Cum se poate utiliza toxina botulinică?

Toxina botulinică poate fi utilizată în mai multe moduri, nu doar în contextul medicinei estetice cum multă lume crede. Botoxul are și următoarele 4 utilizări în practica medicală:

  1. Blocarea contracției musculare: Blocarea contracției musculare este mecanismul de acțiune al neurotoxinei pe care îl dorim în diverse situații: de exemplu spasme musculare cervicale pentru ameliorarea durerilor provocate de contracția involuntară a musculaturii de la nivelul cefei și umerilor, paralizii faciale care determină asimetrii pe care le putem corecta prin injectarea de toxină botulinică. Totodată pot fi adresate contracturile musculare ce apar ca o consecință a leziunilor nervoase și contracturile musculare din afecțiunile reumatologice, cum ar fi artrita reumatoidă. Bineînțeles în acest caz, injectarea de toxină botulinică este apanajul medicilor neurologi și reumatologi.
  2. Tratamentul migrenelor cronice: În cazul tratamentului migrenelor cronice, botoxul este utilizat pentru a reduce frecvența și intensitatea episoadelor de migrenă prin limitarea activității musculare și a sensibilității nervoase. Din nou, această utilizare a toxinei botulinice îi revine medicului neurolog.
  3. Controlul hiperhidrozei: Hiperhidroza reprezintă transpirația în exces la nivelul axilelor, palmelor și tălpilor. Hipersudorația este produsă prin hiperactivitatea glandelor sebacee, cele responsabile de producerea transpirației, a căror activitate o putem modula prin injectarea de toxină botulinică. Astfel putem oferi confort pacienților ce se confruntă cu hiperhidroza chiar și într-o zi călduroasă de vară.
  4. Reducerea și prevenirea liniilor fine și a ridurilor: Formarea ridurilor de expresie este consecința contracțiilor musculare repetate ce au loc la nivelul părților mobile ale feței noastre atunci când râdem, vorbim, mestecăm sau ne încruntăm. Toxina botulinică blochează semnalele nervoase către mușchii responsabili de formarea ridurilor, cum ar fi cei din jurul ochilor (laba gâștii) sau cei de la nivelul frunții. Nu doar că putem reduce formarea ridurilor, dar prin inhibarea contracției musculare putem chiar preveni formarea altora noi, atât timp cât nu există activitate musculară în zona respectivă.

Cum decurge o procedură de injectare cu botox?

Procedura de injectare cu botox este rapidă, minim invazivă și confortabilă pentru pacienți. Injectarea cu botox se desfășoară bineînțeles într-o clinică dermatologică, fiind realizată de către un medic dermatolog sau chirurg plastician acreditat și cu experiență.

Această procedură de injectare are următorii 7 pași:

  1. Consultația inițială: Consultația inițială este cea în care împreună cu medicul dermatolog se stabilește indicația tratamentului anti aging. Totodată, se iau în calcul particularitățile individuale, se discută așteptările pacienților și se oferă indicațiile pre și post procedură pentru a maximiza beneficiile medico-estetice și a diminua posibilele reacții adverse sau complicații.
  2. Marcarea zonei injectate și fotografii: Pentru o acuratețe mai mare, medicul poate marca punctele de injectare și se pot efectua fotografii pentru a evalua aspectul de dinainte și după. De menționat este faptul că efectele toxinei botulinice sunt vizibile la 7-10 zile după injectare, deci ține minte să nu te aștepți la o schimbare majoră imediat după procedură.
  3. Curățarea zonei ce va fi injectată: Pentru curățarea zonei ce va fi injectată este extrem de important să se lucreze cu măsuri antiseptice pentru prevenirea oricărui tip de infecție. De asemenea este crucial și ca tenul pacientului să fie demachiat și curat.
  4. Anestezia locală: Anestezia locală nu este obligatorie, dar se poate aplica o cremă anestezică locală pentru a spori confortul pacienților în timpul intervenției.
  5. Injectarea propriu-zisă: Injectarea propriu-zisă a toxinei botulinice se realizează cu un ac foarte fin, în câteva puncte atent selecționate de medicul injector. Scopul acestei injectări este de a inhiba contracția musculaturii responsabile de ridurile nedorite. Numărul de injecții depinde de severitatea ridurilor și de extensia zonelor afectate.
  6. Instrucțiuni post procedură: După ce a avut loc injectarea, tegumentul este din nou dezinfectat și se poate aplica o cremă calmantă. Vei fi instruit de ce ai voie să faci și să nu faci în orele și zilele de după injectare.
  7. Rezultate și întreținere: Rezultatele se vor instala treptat și ridurile vor dispărea undeva la 7-10 zile post procedură. În funcție de produsul folosit și de particularitățile fiecărei persoane, rezultatul se poate menține undeva între 3-6 luni cu variații individuale. Ulterior, procedura poate fi repetată.

Acum că știi în ce constă procedura de injectare a toxinei botulinice, indiferent că alegi să tratezi ridurile sau hiperhidroza, este esențial să alegi un medic cu experiență pentru a asigura rezultate naturale și sigure.

Ce complicații pot apărea în cazul injectării botoxului?

Ca orice procedură, deși minim invazivă, nu este lipsită de riscuri sau complicații. Conform unui articol bazat pe mai multe studii clinice publicat în 2020 în Jurnalul de Dermatologie Cosmetică – Kassir M et al. Complications of botulinum toxin and fillers: A narrative review. J Cosmet Dermatol. 2020 Mar – complicațiile ce pot apărea în cazul injectării botoxului sunt următoarele:

  • Ptoză palpebrală (căderea pleoapelor)
  • Sprâncene exagerat de arcuite
  • Complicații la locul injectării de tip: echimoze (vânătăi), edem (umflătură), eritem (roșeață), suprainfecție, durere
  • Reacție alergică sau de hipersensibilitate
  • Asimetrii faciale
  • Senzația de gură uscată, slăbiciune musculară a gâtului, dificultate a deglutiției
  • Cefalee (durere de cap) și amețeală

Care sunt contraindicațiile utilizării toxinei botulinice?

Bineînțeles, injectarea de toxină botulinică are și contraindicații așa că, este bine să verifici dacă te încadrezi în una din următoarele situații înainte să sa iei în considerare această procedură antiaging:

  • Alergie la toxina botulinică
  • Infecții cutanate active în zona de tratament de tipul herpes
  • Sarcina și alăptarea
  • Miastenia gravis
  • Afecțiuni neuromusculare preexistente

Concluzie articol

În concluzie, dacă ești în căutarea unei modalități eficiente de a redobândi un aspect revitalizat al pielii tale, poți lua în considerare injectarea cu toxină botulinică. Apelează la un medic cu experiență care să stabilească o strategie și tratament anti-aging personalizat nevoilor tale, și care să te ajute să spui “La revedere” ridurilor, dar nu și expresiilor feței.

Categories
ESTETICĂ SI ANTI AGING

Ce este Tratamentul Anti-Aging (Anti-Îmbătrânire)?

În acest articol vom explica ce sunt tratamentele anti-aging (anti-îmbătrânire), cum ajută ele, ce tipuri de ingrediente destinate încetinirii îmbătrânirii aspectului pielii există și care sunt tipurile principale de proceduri folosite pentru tratamentele de anti-îmbătrânire.

Cuprins articol:

  1. Ce sunt tratamentele anti-aging (anti-îmbătrânire)?
  2. Ce este senescența?
  3. Cum poți încetini apariția semnelor senescenței?
  4. Care sunt beneficiile tratamentelor anti-aging?
  5. Ce tipuri de ingrediente active benefice tratamentului anti-aging există?
  6. Ce proceduri anti-aging există?
  7. Concluzie articol

Ce sunt tratamentele anti-aging (anti-îmbătrânire)?

Tratamentele anti-aging, sau tratamente anti-îmbătrânire cum mai sunt denumite, se referă la totalitatea metodelor și intervențiilor menite să întârzie apariția semnelor de îmbătrânire a corpului uman. Scopul acestor metode de tratament este de a menține și chiar îmbunătăți starea de sănătate și aspectul fizic, cat și de a combate semnele îmbătrânirii care apar o dată cu trecerea timpului.

Trebuie totuși să pornim de la premisa că îmbătrânirea celulară este normală și reprezintă cursul firesc al evoluției noastre. Prin urmare, orice strategie anti-aging abordăm, ar fi ideal de luat în considerare ca modificările pe care le aducem să nu determine o transformare nefirească a aspectului nostru.

Ce este senescența?

Senescența reprezintă procesul fiziologic de îmbătrânire al tuturor organismelor vii, inclusiv a omului. Este un continuum natural și inevitabil de schimbări fizice, psihice și sociale ce au loc o dată cu înaintarea în vârstă.

Cum poți încetini apariția semnelor senescenței?

Încetinirea apariției semnelor senescenței poate fi realizată prin următoarele moduri:

  • Un stil de viață sănătos
  • Reducerea stresului
  • Reducerea sau evitarea fumatului
  • Menținerea unei diete sănătoase
  • Practicarea exercițiilor fizice regulate
  • Relaxare și mindfulness
  • Un somn odihnitor

Să nu uităm că soarele, și în noile studii medicale chiar și poluarea, sunt mari contributori la îmbătrânirea pielii, producând elastoză cutanată, pete pigmentare și riduri. Astfel că ar fi ideal să iei în considerare să petreci o parte din timpul liber în natură, la aer curat și să utilizezi cu rigurozitate metodele de fotoprotecție.

Pe lângă practicarea unui stil de viață sănătos, o nouă direcție pentru încetinirea apariției semnelor senescenței în medicină și în dermatologie este reprezentată de tratamentele anti-aging.

Care sunt beneficiile tratamentelor anti-aging?

Beneficiile tratamentelor anti-aging sunt sunt următoarele:

  • Uniformizarea texturii tenului
  • Creșterea nivelului de hidratare
  • Reducerea petelor pigmentare de vârstă
  • Diminuarea liniilor fine și estomparea ridurilor
  • Îmbunătățirea fermității pielii și lifting
  • Topirea tesutului adipos în exces și redefinirea conturului feței

Ce tipuri de ingrediente active benefice tratamentului anti-aging există?

Există o serie de ingrediente active care au o capacitate dovedită prin studii clinice de a ameliora aspectul pielii și care au roluri specifice și benefice în tratamentul anti aging. Conform studiului Relevant Topical Skin Care Products for Prevention and Treatment of Aging Skin publicat în “Facial Plastic Surgery Clinics North America” în 2019, iată principalele tipuri de ingrediente active care sunt benefice tratamentului anti-aging:

  • Retinoizi: Retinoizii derivați ai vitaminei A au rolul de a stimula regenerarea celulară, de a îmbunătăți textura pielii și de a diminua sau reduce apariția ridurilor fine și a petelor pigmentare. Pe piață există mai multe produse care conțin retinoizi în diverse concentrații, unele dintre acestea eliberându-se doar pe bază de prescripție medicală.
  • Acidul hialuronic: Acidul hialuronic este un compus care este prezent în mod natural în piele și articulații. Acidul hialuronic este menit să rețină apa la nivel celular, astfel încât să mențină starea de hidratare.
  • Vitamina C: Vitamina C este un puternic antioxidant care combate stresul oxidativ la care sunt supuse celulele pielii noastre în timpul expunerii la soare sau în timpul inflamației. Vitamina C stimulează producția de colagen, contribuind la un ten mai luminos și mai ferm.
  • Niacinamida: Niacinamida este o formă a vitaminei B3 care limitează răspândirea melaninei (pigmentului) în stratul superficial al pielii. Niacinamida ajuta la reducerea petelor pigmentare, calmează roșeața și diminuează porii.
  • Acidul glicolic: Acidul glicolic este un alfa-hidroxiacid (AHA) care determină o piele mai luminoasă și mai netedă prin efectul sau exfoliant de îndepărtare a celulelor moarte.

După ce te asiguri că ai lucrat la îmbunătățirea stilului tău de viață, poți trece la pasul următor, acela de a introduce în rutina ta de îngrijire produse cu ingrediente active special destinate încetinirii îmbătrânirii aspectului pielii tale.

Ce proceduri anti-aging există?

Există o gamă largă de proceduri anti-aging de rejuvenare, care pot fi de la minim invazive până la liftinguri chirurgicale complexe. Iată o lista cu cele mai populare proceduri anti-aging:

  • Injectare de biostimulatoare (acid poli-L-lactic): Injectarea de biostimulatoare (acid poli-L-lactic) reprezintă o metodă minim invazivă de stimulare a producției de colagen cu efect de durată, care permite corectarea ridurilor și oferă fermitate pielii fără a adăuga volum. La ora actuală, este în topul preferințelor medicilor dermatologi, când vine vorba de terapii antiaging, deoarece oferă un rezultat extrem de natural.
  • Injectare de acid hialuronic: Acidul hialuronic este un filler dermic, adică o substanță care are rolul de a umple ridurile și șanțurile feței ce se adâncesc o dată cu înaintarea în vârstă. Totodată oferă un efect de lifting la nivelul pomeților și de corectare a conturului feței.
  • Injectare de toxină botulinică: Injectările de toxină botulinică sunt utilizate pentru reducerea temporară și prevenirea apariției ridurilor și liniilor fine, în special cele de expresie din etajul superior al feței.
  • Microneedling: Microneedling-ul este o procedură non-chirurgicală cu microace, ce perforează controlat pielea pentru a crea microcanale. Aceste microcanale permit pasajul substanțelor active la nivelul dermului, unde se poate stimula sinteza de colagen, regenerarea tisulară, depigmentarea petelor de vârstă și diminuarea ridurilor fine.
  • Mezoterapie: Mezoterapia este o procedură neinvazivă care presupune injectarea printr-un nanoac a unui cocktail de substanțe prin care se poate obține o îmbunătățire a aspectului cearcănelor și un ten mai luminos cu o textură mai uniformă.
  • PRP: PRP, cunoscută și sub numele de “terapia vampir,” este o procedură dermatologică non-chirurgicală, care utilizează plasmă bogată în trombocite, prelevată din sângele pacienților, pentru a îmbunătăți textura și aspectul pielii. Plasma poate fi administrată prin cele 2 metode menționate anterior: mezoterapie sau microneedling pe zone precum scalp, față, decolteu, mâini.
  • Peeling chimic: Peeling-ul chimic presupune aplicarea de acizi exfolianți (acid salicilic, acid glicolic, acid mandelic, acid tricloracetic, etc) în concentrații diferite în funcție de tipul de peeling care este indicat (superficial/mediu/profund). Se îndepărtează astfel stratul superior al pielii și se obține o reducere a pigmentației și a ridurilor.
  • Radiofrecvență: Radiofrecvența este o procedură extrem de relaxantă pentru pacienți care presupune încălzirea țesutului adipos și distrugerea celulelor de grăsime printr-un aparat cu un capăt asemănător unui ecograf. Aceasta procedura este aliatul împotriva laxității pielii și a grăsimii în excex.
  • Vitaminoterapia: Poți completa orice vizită în clinică de o perfuzie cu vitamine, care să îți stimuleze sănătatea pielii, a părului și unghiilor, să dea un boost de imunitate, să susțină sănătatea oaselor, să combată înflamația și să compenseze o posibilă deficiență nutrițională.

Concluzie articol

Este ideal să consulți un medic dermatolog înainte de a începe o rutină anti-aging, deoarece acesta poate să te îndrume în alegerea produselor potrivite pentru nevoile tale individuale. Amintește-ți că orice tratament anti-aging alegi necesită răbdare, rezultatele sunt vizibile în timp, iar consecvența este cheia succesului.

Cu o atitudine pozitivă, o nutriție echilibrată și un stil de viață sănătos completate de îngrijirea susținută, corectă și eficientă a pielii tale, frumusețea ta poate străluci la orice vârstă atât din interior cât și din exterior.

Nu este niciodată prea devreme să îmbătrânești elegant!

Categories
DERMATOLOGIE

Ce este Dermatologia? Informații utile de știut

În acest articol vom defini ce este dermatologia, ce face un medic dermatolog, impactul dermatologiei asupra pielii și tipurile de afecțiuni sau boli care pot fi tratate de un medic dermatolog. Citește pentru a afla informații utile ce te vor ajuta în a menține o piele sănătoasă și frumoasă.

Cuprins articol:

  1. Cu ce se ocupă dermatologia?
  2. Când a apărut dermatologia ca și disciplina medicală?
  3. Care este impactul dermatologiei asupra pielii?
  4. Ce este pielea?
  5. Care este rolul pielii?
  6. Ce sunt tratamentele dermatologice?
  7. Câte tipuri de tratamente dermatologice există?
  8. Ce sunt intervențiile chirurgicale dermatologice?
  9. Ce tipuri de analize medicale dermatologice există?
  10. Ce face un medic dermatologic?
  11. Ce este un consult dermatologic și cum se desfășoară?
  12. Cum te poate ajuta un medic dermatolog?
  13. Ce sfaturi dermatologice utile pot fi aplicate ușor?
  14. Concluzie articol

Cu ce se ocupă dermatologia?

Dermatologia este ramura medicinei care se ocupă cu studiul macroscopic al pielii, părului și unghiilor, inclusiv cu studiul mucoaselor adiacente (mucoasă orală și cea genitală). Este o disciplină medicală complexă, în care pacienții sunt abordați într-o manieră holistică, și care se concentrează pe sănătatea generală fizică și psihică a acestora. Dermatologia este vitală pentru sănătatea și bunăstarea noastră.

Dermatologia este ramura medicinii cu cele mai multe boli, fiind identificate peste 3000 de tipuri de patologii cutanate. Aceste patologii pot cauza simptome ce variază de la o simplă mâncărime sau senzație de arsură, până la efecte emoționale și sociale severe sau chiar desfigurare și deces. Aceste patologii au fost adunate si documentate de către American Academy of Dermatology in studiul “The Burden of Skin Disease, 2005”

Când a apărut dermatologia ca și disciplina medicală?

Dermatologia a apărut ca și disciplină medicală în secolul al optsprezecelea, în acest secol adoptându-se o terminologie specifică a leziunilor elementare dermatologice pentru a descrie bolile de piele.

Secolul al douăzecilea a venit cu un progres științific și tehnologic remarcabil. S-au dezvoltat astfel tratamente eficiente pentru boli precum psoriazisul și au fost introduse în practică dermatoscopia și biopsia cutanată ca metode diagnostice precise.

Actualmente, dermatologia evoluează extrem de rapid, fapt care ne permite nouă, medicilor dermatologi, să înțelegem cauzele și mecanismele afecțiunilor dermatologice pentru a le putea oferi pacienților noștri terapii țintite, personalizate și eficiente.

Care este impactul dermatologiei asupra pielii?

Impactul dermatologiei asupra pielii este variat, și ajută preponderent în următoarele moduri:

  • Prevenirea bolilor
  • Ajută la protejarea pielii de agenții externi sau interni care o pot deteriora
  • Tratează anumite afecțiuni ale pielii
  • Ajută la menținerea unui aspect frumos și sănătos al pielii

Ce este pielea?

Pielea este cel mai mare organ din organism, aceasta având o suprafață totală de 1.75 metri pătrați. Pielea poate cântări 4-5 kilograme și conține o varietate de anexe precum foliculii piloși, unghiile, glandele sebacee și structurile senzoriale speciale, conform spuselor lui J Bolognia in cartea Dermatology 4th Edition 2018.

Care este rolul pielii?

Rolul pielii este esențial în protejarea organismului împotriva factorilor externi și menținerea sănătății generale. Nivelul de sănătate al pielii împreună cu aspectul acesteia impactează starea noastră emoțională, stima de sine și modul în care relaționăm și ne integrăm în societate.

Ce sunt tratamentele dermatologice?

În dermatologie, față de alte discipline medicale, vorbim în primul rând despre tratamente topice (locale) cu diferite tipuri de preparate tip soluție, loțiune, cremă sau unguent. Avem la îndemână și tratamente sistemice, cu pastile sau injecții.

De fiecare dată, alegem tipul de tratament în funcție de nevoile și particularitățile pacienților, și de severitatea patologiei pe care dorim să o tratăm.

Câte tipuri de tratamente dermatologice există?

Există o varietate de tratamente dermatologice, acestea fiind următoarele:

  • Fototerapia: În cazul fototerapiei pacienții sunt expuși în mod controlat la radiații ultraviolete UVA sau UVB cu lungimi de undă atent selectate, cu scopul de a ameliora pruritul (senzația de mâncărime) și leziunile în contextul unor boli precum eczemele cronice, psoriazis, prurigo, etc.
  • Crioterapia: Crioterapia este o metodă distructivă “de inghețare” a țesuturilor cu azot lichid, care se poate folosi, spre exemplu, în cazul verucilor vulgare (cunoscute sub denumirea populară de negi), sau pentru anumite tipuri de leziuni precanceroase sau chiar forme superficiale de cancere cutanate. Crioterapia și cauterizarea tind să fie înlocuite din ce în ce mai mult de lasere atunci când vine vorba de îndepărtarea leziunilor benigne, deoarece acestea oferă un rezultat estetic mai bun
  • Radio/electrocauterizarea: Radio/electrocauterizarea permite îndepărtarea neinvazivă a unor leziuni cutanate benigne (necanceroase) cum ar fi papiloamele
  • Microneedling: Microneedling-ul este o procedură non-chirurgicală care a devenit din ce în ce mai populară pentru tratarea unei game variate de afecțiuni dermatologice (cicatrici post acneice, hiperpigmentare, riduri fine, etc) și pentru a îmbunătăți textura și aspectul general al pielii. Acest tratament implică utilizarea unui dispozitiv medical special numit “pen de microneedling” care are rolul crea micro-canale în piele, pentru a permite pasajul substanțelor active la nivelul dermului, unde să poată stimula sinteza de colagen și regenerarea tisulară
  • Terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP): Terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP) cunoscută și sub numele de “terapia vampir,” este o procedură dermatologică non-chirurgicală, care utilizează plasmă bogată în trombocite, prelevată din sângele pacienților, pentru a îmbunătăți textura și aspectul pielii. Plasma poate fi administrată prin injectare cu nano-ace la nivelul feței, scalpului, decolteului, mâinilor sau cu pen-ul de microneedling.
  • Injecții cu toxina botulinică (Botox): Injecțiile cu toxina botulinică (Botox) sunt utilizate pentru reducerea temporară și prevenirea apariției ridurilor și liniilor fine, în special cele de expresie. Această neurotoxină acționează prin relaxarea mușchilor faciali, reducând astfel formarea ridurilor
  • Fillere dermice: Fillerele dermice cum ar fi cele bazate pe acid hialuronic sunt folosite pentru a corecta o zonă cu deficit de volum, pentru a umple ridurile statice și șanțurile feței adâncite excesiv, în scopul definirii conturului mandibular, pentru a oferi un efect de lifting la nivelul pomeților sau volumizarea buzelor. Există pe piață și câteva tipuri de acid hialuronic (skin booster) care nu volumizează țesuturile injectate, ci doar oferă un aspect mai luminos și mai sănătos al pielii.
  • Injectarea substanțelor bio-stimulatoare (hidroxiapatită de calciu, acid poli-L-lactic): reprezintă o metodă minim invazivă de stimulare a producției de colagen cu efect de durată. Acidul poli-L-lactic este o inovație în domeniul dermato-esteticii, cu disponibilitate în România începând cu 2023, care permite corectarea ridurilor și oferă fermitate pielii fără a adăuga volum.
  • Tratamente cu aparate bazate pe lumină și energie: Tratamentele cu aparate bazate pe lumină și energie, cum ar fi terapia cu IPL (intense pulsed light) sau terapia cu laser sunt utilizate pentru a adresa o varietate de afecțiuni dermatologice și estetice pornind de la înlăturarea părului nedorit (epilare progresiv-definitivă), îmbunătățirea calității pielii, tratarea petelor de vârstă și a petelor solare, tratamentul rozaceei, a eritemului și cicatricilor postacneice, a petelor vasculare, a onicomicozei, până la îmbunătățirea aspectului cicatricilor postchirurgicale și înlăturarea tatuajelor.
  • Radiofrecvență: Radiofrecvența este utilizată pentru topirea bărbiei duble și în general a tesutului adipos și pentru a trata laxitatea cutanată prin intermediul unui aparat cu un capăt asemănător unui ecograf, care încălzește țesuturile într-un mod deloc invaziv și chiar relaxant pentru pacient

Acum că te-ai familiarizat cu gama de tratamente disponibile în clinică, tu ce procedură ai alege? Ei bine, secretul unui rezultat armonios și de durată este combinarea procedurilor dermato-estetice într-un plan terapeutic personalizat, la care tu, ca pacient, să adaugi cel mai bun ingredient de skincare: consecvența.

Ce sunt intervențiile chirurgicale dermatologice?

Intervențiile chirurgicale dermatologice se referă la excizia leziunilor cutanate tumorale benigne și maligne. Intervenția poate fi de la una banală, de rutină, la una mai complicată cu tehnici de reconstrucție avansate, dar indiferent de abordul chirurgical, se practică dezinfectarea riguroasă a tegumentelor, anestezie locală, excizia formațiunii, sutură și pansament.

De regulă, leziunile benigne sunt excizate din considerente estetice sau pentru faptul că sunt frecvent traumatizate prin îmbrăcăminte sau accesorii, provocând disconfort. Tumorile canceroase în schimb, sunt excizate cu scop curativ, deoarece prezintă un adevărat pericol pentru starea de sănătate.

Ce tipuri de analize medicale dermatologice exista?

Deși dermatologia este o specialitate medicală eminamente clinică, bazată pe experiența medicului examinator, acesta își poate completa procesul diagnostic cu diferite analize și examinări paraclinice.

Exista următoarele tipuri de analize medicale dermatologice:

  • Dermatoscopia: Dermatoscopia este o metodă complet neinvazivă, nedureroasă și rapidă presupune utilizarea unui dispozitiv medical optic numit dermatoscop. Prin intermediul acestuia, medicul dermatolog poate studia mai în detaliu leziunile cutanate. Astfel, în baza unor criterii și tipare bine stabilite, poate decide natura benignă sau malignă a unei tumori (de exemplu, poate diferenția o aluniță fără risc de un melanom).
  • Biopsia cutanată: Biopsia cutanată este folosită cand mai multe boli dermatologice seamănă foarte tare între ele, sau se prezintă într-un mod complet atipic, motiv pentru care, sub anestezie locală se prelevează un fragment de piele, care este ulterior trimis la laborator pentru analiza microscopică, în scopul obținerii unui diagnostic de certitudine.
  • Examinarea cu Lampa Wood: Examinarea cu lampa Wood se desfășoară în întuneric, iar examinarea implică utilizarea unei lămpi speciale ce emite lumină ultravioletă. Ajută la detectarea și diferențierea unor infecții fungice sau depigmentarea pielii cauzată de vitiligo.
  • Imagistica medicală: Imagistica medicală are aplicații și în dermatologie, iar ecografia cutanată se bucură de o utilizare din ce în ce mai frecventă, fiind o alternativă neinvazivă și acurată pentru biopsia cutanată
  • Cultura din secreția unei leziuni: Cultura din secreția unei leziuni este folosită dacă există leziuni cu conținut purulent. O mostră din aceasta poate fi prelevată și trimisă la laborator pentru a identifica o potențială infecție bacteriană, virală sau fungică
  • Testarea alergologică cutanată: Testarea alergologică cutanată este utilizată pentru a demonstra alergia față de o anumită substanță, precum alergenii comuni alimentari sau de mediu, veninul de insectă, medicamente, etc.
  • Analizele de laborator: medicul dermatolog poate solicita analize de sânge pentru a evalua prezența unor markeri imunologici specifici unor afecțiuni cutanate (boli autoimune), nivelurile de hormoni sau vitamine, inclusiv analizele uzuale care pot reîntregi un anumit tablou clinic.

Ce face un medic dermatologic?

Medicul dermatolog este specializat în prevenția, diagnosticul și tratamentul bolilor pielii, mucoaselor și anexelor. Aceste afecțiuni fiind de la cele mai comune la cele mai rare sau grave, interesând toate grupele de vârstă.

Ce este un consult dermatologic și cum se desfășoară?

În cazul în care te confrunți cu o problemă dermatologică, însă ai emoții și nu știi la ce să te aștepți, iată ce presupune și cum se desfășoară un consult dermatologic:

  1. Medicul dermatolog va crea un mediu de consultație optim și te va asculta cu răbdare și empatie, astfel încât examinarea să nu îți creeze niciun disconfort și să îți poți adresa problema deschis, fără presiune sau rușine.
  2. Se va evalua starea pielii tale și stabili un diagnostic.
  3. Elaborarea unui plan de tratament adecvat și eficient completate de măsuri de educație preventivă.

Nu uita, consultul dermatologic este o oportunitate importantă de a obține ajutor calificat pentru o eventuală patologie cutanată și de a asigura sănătatea pielii.

Cum te poate ajuta un medic dermatolog?

Un medic dermatolog te poate ajuta în mai multe moduri în funcție de ce afectiuni sau nevoi ai avea. Mai jos puteți găsi 5 moduri principale prin care te poate ajuta un medic dermatolog:

  1. Tratarea afecțiunilor cutanate comune: medicul dermatolog ajută pacienții să gestioneze atât afecțiuni cutanate acute (urticarie, dermatită de contact alergică sau iritativă, impetigo, foliculită, erizipel, celulită, etc.) cât și boli cronice de piele (acnee, rozacee, dermatită seboreică, dermatită atopică, psoriazis, etc.) care pot afecta încrederea în sine și calitatea vieții pacienților.
  2. Abordarea complexă a bolilor cutanate autoimune: dermatologul se ocupă și de bolile autoimune ale pielii (vitiligo, pemfigusul vulgar, pemfigoidul bulos, dermatita herpetiformă, etc) și de bolile autoimune sistemice cu afectare cutanată (lupus eritematos, dermatomiozită, sclerodermie, etc) care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății generale ale pacientului
  3. Detectarea timpurie a cancerului de piele: unul dintre cele mai importante aspecte este depistarea precoce a cancerului de piele. Medicul dermatolog efectuează screening-uri regulate clinice și dermatoscopice pentru a identifica leziuni cu potențial suspect, care ulterior sunt biopsiate pentru stabilirea diagnosticului final. Astfel, în cazul unui diagnostic de tip epiteliom bazocelular, carcinom spinocelular sau melanom, șansele de vindecare și recuperare pot fi sporite, mai ales în cazul melanomului care poate fi fatal dacă nu este depistat în fereastra terapeutică (la timp).
  4. Prevenirea îmbătrâniri precoce a pieliii: medicul dermatolog este o resursă esențială pentru educarea pacienților cu privire la metodele de încetinire a procesului de îmbătrânire cutanată, îngrijirea corectă a pielii și utilizarea metodelor de fotoprotecție
  5. Restaurarea aspectului pielii: procedurile medico-estetice (lumină intens pulsată (IPL), laser, injectare de toxină botulinică, de acid hialuronic sau substanțe biostimulatoare, radiofrecvență, etc) sunt adesea efectuate de medicii dermatologi pentru a crește calitatea pielii, a rejuvena, a reîmprospăta și a reda luminozitatea tenului.

Ce sfaturi dermatologice utile pot fi aplicate ușor?

Următoarele 3 sfaturi dermatologice sunt utile și ușoare, si pot fi aplicate de către oricine:

  1. Hidratarea: Hidratarea este o componentă subestimată a rutinei de îngrijire, dar cu un impact atât de mare asupra sănătății și aspectului pielii tale. Aceasta ajută la menținerea indemnă a barierei cutanate și minimizează riscul de infecții, eczeme și alte boli de piele.
  2. Fotoprotecție: Fotoprotecția este extrem de importantă dacă vrei ca vârsta ta biologică să nu o depășească pe cea cronologică! Și nu doar atât: vestimentația adecvată și cremele SPF ne protejează de efectul nociv al soarelui și de riscul de a dezvolta cancere cutanate.
  3. Auto examinează-ți pielea în oglindă: dacă descoperi modificări de aspect al unei alunițe sau o leziune nouă care te neliniștește, adresează-te medicului dermatolog!

Concluzie articol

În concluzie, dermatologia este mult mai mult decât o simplă preocupare pentru aspectul pielii, fiind o poartă către sănătatea și încrederea în sine a fiecăruia dintre noi.

Fie că sunteți preocupați de sănătatea pielii sau de aspectul acesteia, medicul dermatolog este întotdeauna acolo pentru a vă ghida și a vă ajuta să vă mențineți pielea sănătoasă și strălucitoare. Îngrijirea pielii nu este doar un act de frumusețe, ci și un act de grijă față de sănătatea voastră generală.

Este important să vă auto urmăriți regulat pielea în oglindă și să fiți evaluați periodic de medicul dermatolog. Astfel, vă asigurați că pielea voastră este sănătoasă și vă puteți bucura de încrederea pe care o meritați.